Despre „Alocațiile europene”

Ce sunt „alocatiile europene”?

Alocatiile „europene” reprezinta o forma de prestatii familiale care au ca scop asigurarea securitatii sociale pentru salariatii si lucratorii independenti si membrii familiilor acestora, care au resedinta intr-un stat membru al Uniunii Europene si desfasoara o activitate salariala sau independenta in unul dintre aceste state.

Aceste „alocatii” se acorda pentru copiii avuti in ingrijire, ca si alocatiile care se acorda Romania. Diferenta consta in faptul ca, urmare a desfasurarii unei activitati salariale sau independente pe teritoriul unui alt stat membru UE, aceasta alocatie poate avea un cuantum mai mare (in majoritatea cazurilor). Acest cuantum depinde de legislatia statului respectiv.

De aceste alocatii pot beneficia copiii ai caror parinti lucreaza legal pe teritoriul Uniunii Europene.

Indiferent de statul membru de resedinta al lucratorului migrant si al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestatii din statul in care isi desfasoara activitatea (art. 73 din Regulamentul 1408/71). Parintii vor beneficia de prestatiile oferite de un singur stat, eventual primind o diferenta de la institutia competenta din statul care acorda prestatii mai mari.

Care este procedura de urmat pentru a primi „alocația”?

Procedura consta in completarea formularului E411, in dublu exemplar, reprezentand cererea de informatii privind dreptul la prestatii familiale in statul de resedinta al membrilor familiei si depunerea acestuia la institutia abilitata (vezi sectiunea „Unde trebuie sa ma adresez?”).
Urmatorul pas este stabilirea statului competent care va acorda alocatia, in functie de natura activitatii desfasurate de catre parinti pe teritoriul Romaniei si/sau al statului respectiv. Indiferent care este statul competent, procedura de obtinere a „alocatiei” este aceeasi: completarea formularului E411.
Formularul E411 are doua parti: A si B, care se vor completa dupa cum urmeaza:
– Partea A din formular se completeaza de catre lucratorul migrant care se adreseaza institutiei competente cu plata prestatiilor familiale din statul unde isi desfasoara activitatea. In aceasta parte a formularului trebuie completate toate datele privind identitatea persoanelor mentionate si este indicat ca solicitantul sa trimita institutiei abilitate din Romania fotocopii dupa actele de stare civila a membrilor familiei, hotarare de divort ori de incredintare a copilului/copiilor, dupa caz.
– La primirea formularului, Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale (AJPS) trebuie sa completeze partea B a formularului pentru care va solicita informatii, dupa caz, de la:
a) Inspectoratul Teritorial de Munca;
b) Casa Judeteana de Pensii;
c) Directia Generala a Finantelor Publice;
d) Inspectoratul Scolar Judetean (in cazul in care copiii avuti in intretinere urmeaza cursurile invatamantului preuniversitar);
e) Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Pentru a descarca formularul E411, dati click aici

Pentru a vedea un exemplu de formular E411 completat, dati click aici.

În cât timp intru în posesia alocației?

Plata „alocatiei europene” va fi efectuata dupa completarea integrala a formularului E411 si depunerea acestuia la institutia responsabila din statul UE competent cu plata „alocatiei”.

Perioada de timp scursa intre data depunerii formularului E411 la institutia responsabila cu plata „alocatiei europene” si plata propriu-zisa a alocatiei depinde de factori precum: corectitudinea datelor completate in formular (nume, adrese, coduri numerice personale etc.) si perioada necesara obtinerii de informatii de la alte institutii abilitate (vezi sectiunea „Cum se completeaza formularul E411?”).

Cum se completeaza formularul E411?.

Un model completat al formularului E411 poate fi descarcat de aici.

Unde ma adresez?

Pentru obtinerea „alocatiei europene” trebuie sa va adresati institutiei competente cu plata prestatiilor familiale din Romania (AJPS) si/sau din statul in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea. Aceste institutii se numesc diferit de la un stat la altul (de exemplu, in Italia acestea se numesc institute de securitatea sociala).

In Romania, institutia responsabila cu plata prestatiilor familiale este Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale care la nivel local este reprezentata de Agentiile Judetene pentru Prestatii Sociale. Astfel, formularul va fi depus la AJPS-ul de care copiii lucratorului migrant apartin ca domiciliu.

Pentru a accesa lista cu datele de contact ale Agentiilor Judetene pentru Prestatii Sociale din fiecare judet al Romaniei dati click aici.

Cine poate demara procedura?

Procedura se demareaza prin depunerea formularului E411 completat in partea A la institutiile abilitate cu plata prestatiilor familiale din Romania sau din tara in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea. Acest formular poate fi solicitat de la institutiile abilitate mentionate in pagina Unde trebuie sa ma adresez

FOARTE IMPORTANT! Inainte de demararea procedurii de obtinere a „alocatiei europene” persoana care lucreaza in mod legal intr-un stat, pentru care Regulamentul CE 1408/71 este aplicabil, trebuie sa se intereseze daca are dreptul de a primi aceasta alocatie. Aceste informatii pot fi obtinute de la angajator si de la institutia competenta din statul respectiv. Tocmai de aceea este indicata, dar nu obligatorie, inceperea procedurii din statul in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea.

Domeniul de aplicabilitate al Regulamentului nr. 1408/71 și instituțiile responsabile
  • Pensiile si alte drepturi de asigurari sociale (pensiile pentru limita de varsta; pensiile anticipate; pensiile de invaliditate; pensiile de urmas; ajutoarele de deces) – Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezentata local Casa Judeteana de Pensii;
  • Accidente de munca si bolile profesionale (indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca determinata de accidente de munca si boli profesionale, prestatiile in natura in caz de accidente de munca si boli profesionale) – Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezentata local Casa Judeteana de Pensii;
  • Asigurarile de sanatate si maternitate (prestatiile in natura in caz de boala si maternitate, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca determinata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, prestatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatiile de maternitate, indemnizatiile pentru ingrijirea copilului bolnav) – Casa Nationala de Asigurari de Sanatate reprezentata local de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate;
  • Asigurarea de somaj – Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca reprezentata local de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca;
  • Alocatiile si prestatiile familiale – Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Directia Generala de Incluziune si Asistenta Sociala reprezentate local de Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale.
Principii fundamentale prevazute de Regulamentul nr. 1408/71
  • Egalitatea de tratament – presupune acordarea acelorasi drepturi si obligatii de securitate sociala lucratorilor migranti in aceleasi conditii ca si pentru proprii cetateni. Discriminarea pe baza cetateniei este interzisa de articolul 3 (1) din Regulamentul 1408/71.
  • Nesuprapunerea prestatiilor – prevede ca daca un lucrator a contribuit la sistemele de securitate sociala in doua sau mai multe state membre, el va beneficia de prestatiile oferite de un singur stat, statul de angajare, eventual primind o diferenta de la institutiile competente din alte state care acorda beneficii mai mari.
  • Cumularea perioadelor de asigurare – respectiv totalizarea perioadelor de asigurare – lucratorul migrant poate face uz de toate perioadele de asigurare, de angajare realizate in alt stat membru iar institutia competenta trebuie sa ia in considerare aceste perioade ca si cand ar fi realizate in conditiile propriei legislatii.
  • Unicitatea legislatiei aplicabile – determinarea legislatiei statului competent, astfel incat lucratorii migranti, in exercitarea activitatii profesionale, sa fie supusi prevederilor legislatiei unui singur stat. Acest principiu este prevazut de art. 13 din Regulamentul 1408/71.

Abrevieri: AJPS – Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale

I. Reguli de bază
  • Dreptul la prestatiile familiale prevazute de legislatia tarii de angajare: indiferent de statul membru de resedinta al lucratorului migrant si al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestatiile din statul in care isi desfasoara activitatea (art. 73 din Reg. 1408/71);

EXEMPLU: Copilul are domiciliul sau resedinta in Romania, iar parintii desfasoara activitatea in Olanda. Olanda va plati prestatiile familiale pentru copilul care a ramas pe teritoriul Romaniei, conform prevederilor legislatiei sale si in cuantumul prevazut de acest stat, adica 63 euro lunar.

Totusi, daca cuantumul prestatiilor la care ar avea dreptul copilul in Romania este mai mare decat cel acordat in statul de activitate al parintilor, atunci Romania poate acorda un complement diferential, calculat ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate de Romania si cuantumul platit in acel stat membru.

In situatia in care copilul isi schimba resedinta in statul de activitate al parintilor, Romania nu va mai trebui sa plateasca un complement diferential, competenta platii prestatiilor familiale devenind a statului de activitate al parintilor

In situatia prezentata, cuantumul acordat de Romania nu depaseste cuantumul acordat de Olanda, iar plata drepturilor de alocatie pentru copil in Romania se suspenda.

  • Perioadele de activitate salariala sau independenta realizate intr-un alt stat membru, sunt totalizate si sunt luate in considerare la stabilirea dreptului la prestatii familiale (art. 72 din Reg. 1408/71).

EXEMPLU: La stabilirea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului pe teritoriului Romaniei, cele 12 luni de venituri profesionale inaintea datei nasterii copilului, pot fi constituite integral si din perioadele in care persoanele au desfasurat activitati in alte state membre ale UE sau in state care apartin Spatiului Economic European.

II. Reguli de prevenire a suprapunerii dreptului la prestații

Acestea trateaza prevenirea situatiilor in care parintii primesc drepturi in aceeasi perioada de timp, din partea mai multor state membre, in baza activitatii desfasurate in aceste state membre sau in baza resedintei.

 
  • Activitatea parintelui si resedinta copilului in Romania si activitatea celuilalt parinte in alt stat membru.

Daca statul de resedinta a copilului este Romania, iar unul dintre parinti are activitate in Romania, iar celalalt parinte are activitate in alt stat membru, statul competent cu plata prestatiilor va fi Romania (stat de resedinta al copilului si de activitate al unuia dintre parinti), iar celalalt stat membru de activitate va acorda un complement diferential, stabilit ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate in acel stat membru si cuantumul platit de Romania.

 

EXEMPLU: Romania (stat de activitate al unuia dintre parinti si de resedinta a copilului) – plateste 42 lei (aprox. 10 euro) iar Germania (stat de activitate au unuia dintre parinti) – plateste 154 euro. In acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plati un complement diferential de 144 euro, in baza activitatii unuia dintre parinti in acest stat membru UE.

Daca in Romania familia primeste pentru copil, pana la varsta de 2 ani, indemnizatie si alocatie de stat, adica 800 lei (aprox. 216 euro), in acest caz, Germania nu va mai plati complementul diferential, deoarece cuantumul acordat de Romania depaseste cuantumul din Germania

 
  • Activitatea unui parinte in Romania, activitatea celuilalt parinte in alt stat membru iar resedinta copilului in acest stat membru

Daca activitatea unuia dintre parinti se desfasoara in statul de resedinta a copilului, atunci acel stat membru trebuie sa plateasca prestatiile familiale pentru copil. Totusi, daca Romania are un cuantum mai mare al prestatiilor, va acorda un complement diferential stabilit ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate de Romania si cuantumul platit de acel stat membru.

EXEMPLU: Italia (stat de activitate al unuia dintre parinti si de resedinta a copilului) – plateste 124 euro. Romania (stat de activitate al unuia dintre parinti) – plateste indemnizatie si alocatie de stat – 800 lei (aprox. 216 euro). In acest caz, pentru a evita cumulul de prestatii si pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Romania va plati un complement diferential de 92 euro, adica 340 lei.

  • Activitatea unuia dintre parinti intr-un stat membru UE si resedinta copilului in Romania impreuna cu celalalt parinte, care nu desfasoara nici o activitate in Romania.

Statul de activitate al parintelui va fi statul competent cu plata prestatiilor familiale pentru copilul care are resedinta in Romania, conform legislatiei acelui stat.

Daca Romania acorda prestatii familiale pe baza resedintei copilului, mai mari decat cele acordate de statul de activitate, atunci plateste diferenta intre suma acordata conform legislatiei sale si cuantumul la care are dreptul conform legislatiei acelui stat membru.

EXEMPLU: In Italia (stat de activitate al unuia dintre parinti) cuantumul prestatiilor este 124 euro. In Romania, stat de resedinta al copilului, cuantumul prestatiilor este de 42 lei (aprox. 10 euro). Deci, Italia va plati prestatiile pentru copil in cuantum de 124 euro iar Romania va suspenda dreptul la alocatie de stat, pentru ca nu depaseste valoarea prestatiei acordate in Italia.

  • Activitatea parintilor in doua state membre diferite (EU1 si EU2), iar domiciliul sau resedinta copilului in Romania (in intretinerea bunicilor)

Statul competent cu acordarea prestatiilor familiale dintre EU1 si EU2 este cel care acorda cel mai mare cuantum al prestatiilor familiale si acesta va plati integral prestatiile familiale iar celalalt stat va rambursa primului stat jumatate din cuantumul platit de primul stat, dar nu mai mult decat suma prevazuta de legislatia nationala.

Daca Romania acorda prestatii familiale, pe baza resedintei copilului, mai mari decat cele prevazute de statele de angajare ale parintilor, atunci va plati un complement diferential, adica diferenta intre suma acordata conform legislatiei sale si cuantumul cel mai mare, din statele de angajare ale parintilor.

 

EXEMPLU: In EU1 Germania (stat de activitate al unuia dintre parinti) cuantumul prestatiilor este 154 euro. In EU2 Austria (stat de activitate al celuilalt parinte) – cuantumul prestatiilor este 95 euro. Pentru a fi evitat cumulul de prestatii intre aceste state membre, familia va primi prestatiile pentru copil din partea statului german, adica 154 euro, urmand ca Austria sa ramburseze institutiei germane jumatate din suma platita de aceasta, adica 77 euro. Romania suspenda dreptul de alocatii pentru copil, deoarece cuantumul acordat in baza resedintei copilului in Romania este mai mic decat cel din Germania.

Prevenirea violenței de gen și asistența victimelor – formare pentru profesioniștii care lucrează cu migranți

Conform statisticilor UNHCR începând cu anul 2016 femeile și copiii reprezintă peste 60% din totalul migranților care ajung în Europa, femeile și fetele fiind mai expuse riscului de violență, trafic de persoane, exploatare, discriminare și abuz decât băieții, mai ales dacă sunt nevoite să călătorească singure.
În acest context, în datele de 17 octombrie (Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei) și 18 octombrie (Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane) Alternative Sociale a organizat la Galați și Suceava prima întâlnire dintr-o serie dedicată dezvoltării capacității specialiștilor (polițiști, lucrători din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, asistenți sociali, psihologi, medici) care lucrează direct cu persoanele migrante, pentru prevenirea violenței de gen și asistența victimelor din cele două județe. Partea a doua a cursului va avea loc în luna noiembrie, urmând ca în luna decembrie să ne întâlnim cu specialiștii din județul Iași.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului SWIM – Safe Women in Migration, co-finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020) al Uniunii Europene.

https://swim-project.alberodellavita.org/
www.antitrafic.ro

 

Alternative Sociale activează de aproape două decenii în domeniul prevenirii și combaterii efectelor negative ale migrației și în cel al asistenței victimelor traficului de persoane, al exploatării și abuzului. Am acumulat în acest timp experiențe utile în ceea ce privește partea de asistență directă și am învățat multe despre valoarea adăugată a organizării acestor cursuri în format multidisciplinar, context în care specialiștii din aceeași comunitate ajung să se cunoască mai bine și să își înțeleagă, reciproc, frustrările, nevoile sau modalitățile de lucru.

Cursul este organizat în două module, dedicate pe de o parte înțelegerii fenomenului violenței de gen și a cadrului normativ internațional, european și național, modalitățile prin care specialiștii pot identifica, asista sau după caz, referi cazurile de violență de gen dar și impactul pe care lucrul cu victimele violenței de gen îi poate afecta pe profesioniști.

Alexandru Gulei

Director Executiv, Asociația Alternative Sociale

Proiectul SWIM

În contextul unui număr imens de persoane forțate să migreze la nivel mondial, Europa face față în această perioadă celui mai mare flux migratoriu de după al doilea război mondial. Conform statisticilor UNHCR începând cu anul 2016 femeile și copiii reprezintă peste 60% din totalul migranților care ajung în Europa.
Femeile și fetele sunt mai expuse riscului de violență, trafic de persoane, exploatare, discriminare și abuz decât bărbații și băieții, mai ales atunci când sunt nevoite să călătorească singure.

Violența de gen (VdG) poate avea loc în diferite faze ale migrației: este adesea motivul pentru care persoanele migrează, poate apărea în timpul călătoriei și poate avea loc de asemenea după sosirea în Europa. Rapoartele și cercetările ilustrează modul în care riscurile nu scad în acest ultim caz și că femeile și fetele nu se simt în siguranță în centrele de urgență, de detenție sau de primire

Raportarea scăzută a violenței de gen este legată de lipsa de încredere a femeilor și fetelor în autorități, autoînvinovățirea, temerea de represalii, dar și de faptul că ele nu au acces la informații cu privire la drepturile pe care le au în fiecare stat membru al UE.

Proiectul SWIM – Safe Women in Migration (Femei migrante în siguranță) își propune să contribuie la protecția femeilor și fetelor migrante și/sau solicitante de azil victime ale violenței sau în risc de violență prin abordarea celor mai urgente nevoi ale acestora identificate în studii și cercetări și pe baza experienței partenerilor.

FORMAREA SPECIALIȘTILOR CARE INTRĂ ÎN CONTACT CU PERSOANELE MIGRANTE

prin dezvoltarea abilităților profesioniștilor de a identifica vulnerabilitățile fetelor și femeilor victime sau în risc de a deveni victime ale violenței și prin furnizarea de servicii de asistență într-o manieră care ține cont de specificul de gen și cultural.

Un pachet de training va fi realizat pentru formarea profesioniștilor și întărirea mecanismelor de protecție de la sosirea în țară la admiterea în centrele de primire.

ASIGURAREA ACCESULUI LA JUSTIȚIE ȘI LA ASISTENȚĂ PENTRU VICTIMELE VdG

prin creșterea conștientizării atribuțiilor diverselor instituții privind protecția împotriva VdG.

Femeile și fetele migrante vor participa la workshopuri și la întâlniri de conștientizare pentru a fi informate cu privire la drepturile lor: Directiva 2012/29/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 garantează accesul la justiție și asistență pentru toate victimele, indiferent de statutul legal al victimelor.

Materiale informative vor fi distribuite prin intermediul actorilor cheie relevanți: asociații de migranți, instituții și firme private, misiuni diplomatice.

DEZVOLTAREA/ÎMBUNĂTĂȚIREA MECANISMELOR DE REFERIRE ÎN SISTEMELE DE PRIMIRE DIN UE

prin completarea abordărilor utilizate cu perspectiva de gen în cadrul unei „Carte a UE pe probleme de gen”, produs al învățării reciproce și al schimbului de bune practici în rândul instituțiilor și organizațiilor publice și private relevante.

Parteneri

Proiectul (co-finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020) al Uniunii Europene) este implementat de un parteneriat alcătuit din 7 organizații din 5 țări europene:

– Fundația L’Albero della Vita (coordonator – https://www.alberodellavita.org/)
– Fundația ISMU (http://www.ismu.org/)
– France Terre d’Asile (http://www.france-terre-asile.org/)
– Crucea Roșie Italiană (https://www.cri.it/)
– Crucea Roșie Britanică (https://www.redcross.org.uk/)
– Crucea Roșie Suedeză (https://www.redcross.se/)
– Asociația Alternative Sociale (www.alternativesociale.ro).

Proiect co-finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020) al Uniunii Europene. Conținuturile exprimate în cadrul acestui articol reprezintă punctul de vedere al Asociației Alternative Sociale, care este unica responsabilă pentru opiniile exprimate. Comisia Europeană nu acceptă nici o responsabilitate pentru modul în care aceste informații sunt utilizate.

Materiale resursă realizate în cadrul proiectului

NOU! Raport „Prevenirea violenței de gen, identificarea victimelor violenței și protecția migranților din centrele de primire pentru solicitanții de azil și refugiați. Rolul instituțiilor din România” (click aici pentru descărcare).

„Carta UE pentru consolidarea protecției femeilor și fetelor din centrele de recepție pentru solicitanții de azil împotriva violenței de gen” (click pentru descărcare)

Broșură pentru victimele migrante ale violenței – Română (click pentru descărcare)

Afiș informații pentru victimele migrante ale violenței – Română (click pentru descărcare)

Fișă informativă studiu „SWIM – Femei migrante în siguranță. Întărirea protecției
pentru femeile migrante sau care solicită azil” (click aici pentru descărcare)

Program formare „Dezvoltarea capacității specialiștilor care lucrează direct cu persoanele migrante pentru prevenirea violenței de gen și asistența victimelor” (click aici pentru descărcare)

#OpenCCCP: From Open Educational Resources To Open Educational Practice For Commons Community And Culture Projects

OpenCCCP is a project led by Transìt projectes in Barcelona, and involves City Mine(d) in London, Bond of Union in Palermo, Alternative Sociale in Iasi, and Tesserae in Berlin. Drawing on the experience of the previous Erasmus+ project EULER, and on the conference Learning from Context, the focus of this project in on open knowledge transfer practices.

The project will generate a methodology and a curriculum for trainers and implement local training labs in each partner country.

The project focuses on the creation of OEP (Open Educational Practices) applied to the use of heritage in local communities that promote social inclusion. It is a combination of innovative pedagogical practices in the context of local community projects where knowledge of heritage is encouraged with the participation of disadvantaged people.

The OpenCCCP project aims:

  • To promote a model of highly effective open educational practices.

  • To inspire cultural mediators to initiate community processes through a common framework based on open educational practices.

  • To develop specific and practical plans to initiate community processes based on tangible, intangible, natural or digital cultural heritage.

  • To identify and share innovative learning approaches by other actors that use open educational practices.

The project’s outputs are a:

  • MODEL of how to develop a Learning from Context activity
  • CURRICULUM for the training activities involving Open Educational Resources
  • COMPENDIUM collecting the experiences created in the local training labs as application of the model.
The Open CCCP project is funded by the ERASMUS + programme of the European Union from 31/12/18 to 30/06/21 (project code 2018-1-ES01-KA202- 050471).

Este posibilă dezvoltarea abilităților de management al furiei la copii și tineri?

Răspunsul este unul afirmativ, chiar dacă soluția nu este una facilă. Dezvoltarea de abilități care să permită unui copil furios să se calmeze este posibilă, dacă deții metoda potrivită. Efectele eliminării comportamentului de furie privesc atât copilul, care va deveni mai stăpân pe sine și mai agreabil pentru cei din jur, cât și familia lui, care va fi mai liniștită.

Iată câteva comportamente care pot semnala faptul că un copil are probleme cu furia (Borba, 2009):

  • Izbucniri frecvente de mânie generate chiar și de aspecte nesemnificative/minore;
  • Nu este capabil să explice sentimentele pe care le are atunci când este supărat;
  • Când este frustrat sau supărat are probleme în a se calma, uneori ajungând până la hiperventilare;
  • Apelează des la utilizarea agresiunii fizice (lovirea, bătaia, scuiparea, înjuratul, crize de tantrum etc);
  • Nu-i pasă de sentimentele oamenilor sau de ceea ce simt animalele;
  • Nu-și asumă responsabilitatea pentru agresarea altora; îi învinovățește pe ceilalți;
  • Este nevoie să i se reamintească, să fie convins sau mustrat ca să-și controleze comportamentul;
  • Este imprudent;
  • Este foarte supărat și tăcut (ține în el sentimentele);
  • Conținutul comunicării (vorbitul, scrisul sau desenele) au mesaje violente;

IMPORTANT PENTRU SPECIALIȘTI: Apariția izbucnirilor de furie la copii doar atunci când interacționează cu membrii familiei poate fi o problemă de relație și nu o problemă cu furia. Problema de relație este generată de un stil nesănătos (inconsecvent etc.) de disciplinare, modalitățile de interacționare sau deficiențe de comunicare pe care părintele și nu copilul ar trebui să și le schimbe.

Comandă aici lucrarea „Managementul furiei pentru (pre)adolescenți. Program psihoeducativ de grup”, destinată psihologilor, psihopedagogilor, asistenților sociali, educatorilor ș.a. Este indicat ca cei care utilizează programul să fi urmat un curs de consiliere în timpul facultății sau o școală de formare în consiliere.