Provocări ale mediului de afaceri

Alternative Sociale a organizat joi, 3 noiembrie 2016, conferința dedicată oamenilor de afaceri din Regiunea Moldovei, „Provocări ale mediului de afaceri: marketing online, fonduri nerambursabile și creștere economică, implicare în susținerea comunității”.

 

Conferința a debutat cu speaker-ul Andrei Postolache, programator, care a vorbit despre conceptul de strategie. A urmat Georgiana Dragomir, managing director, care a convins publicul cât de important este să îți cunoști clienții, iar Cornel Bertea Hanganu, psiholog, le-a povestit participanților despre dezvoltarea economică integrată prin parteneriatul public-privat, folosind studii de caz.

Ultima temă a conferinței a fost prezentată de speaker-ul Mircea Chira, antrenor în motivare, leadership şi public speaking care a împărtășit exemple din viața personală.

Am povestit antreprenorilor prezenți cât de important este să îți cunoști clienții, atât din mediul online cât și din mediul offline. Am început prezentarea folosind concepte teoretice, după care am adus publicului prezent exemple, respectiv două povești cu implicații practice din care a reieșit cât de important este ca atunci când inițiezi o afacere, să-ți cunoști cât mai în amănunt clienții.

Georgiana Dragomir

Speaker

Speaker-ul Mircea Chira, antrenor în motivare, leadership şi public speaking, a folosit exemple din experiența personală, respectiv acțiuni de succes și greșeli pe care le-a făcut în calitate de om de afaceri, care au inspirat participanții prezenți la conferință.

În cadrul conferinței am dorit să transmit participanților mai multă încredere în niște concepte practice de leadership și auto-motivare care i-ar putea ajuta în viața de zi cu zi și i-ar putea învăța că totul este posibil, începând cu acest moment.

Mircea Chira

Speaker

La finalul conferinței, participanții au putut viziona trei filme scurte realizate de Alternative Sociale, prin care au fost reflectate problematici sociale, cu scopul de a implica membrii comunității în viitoarele proiecte ale asociației, direcționând 20% din impozitul pe profit.

Evenimentul face parte din proiectul „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Ce pot face jurnaliștii pentru reintegrarea în comunitate a foștilor deținuți?

Ce pot face jurnaliștii pentru reintegrarea în comunitate a foștilor deținuți? Acesta a fost subiectul primului workshop gratuit din zona Moldovei, care a avut loc vineri, 09 septembrie 2016, dedicat consultării reprezentanților mass-media privind optimizarea practicii în acest domeniu și sensibilizarea opiniei publice.

Deținuții se întorc după liberare acasă, în comunitatea din care au provenit. De aceea, reintegrarea lor este în folosul tuturor și toți putem contribui, în primul rând prin informare. Alternative Sociale a realizat workshopul cu titlul «Ce pot face jurnaliștii pentru reintegrarea în comunitate a foștilor deținuți?» din necesitatea abordării mass-mediei ca un actor important în conturarea opiniei publice privind situația foștilor deținuți și implicit în creșterea șanselor de reintegrare în comunitate prin promovarea unui mesaj nondiscriminativ în media locală.

Gheorghe Pascaru

Sociolog , Alternative Sociale

În cadrul workshop-ului au fost dezbătute aspecte legate de discriminare, grupuri vulnerabile, profilul deținutului și practica eforturilor de reintegrare în comunitate. Informarea și conștientizarea jurnaliștilor privind reintegrarea deținuților este astfel o acțiune complementară importantă a muncii autorităților locale și instituțiilor județene relevante.

Având în vedere faptul că la acest workshop au fost invitați să participe reprezentanți ai mass-mediei locale, consider că este o activitate ce vine în sprijinul reintegrării în societate a foștilor deținuți, întrucât mass-media este un formator de opinie, poate transmite societății civile problematica reintegrării în sânul societății, a celor care la un moment dat au săvârșit fapte reprobabile și doar cu sprijinul societății aceștia pot fi sprijiniți și reintegrați.

Gabriela Topolniceanu

Purtător de cuvânt , Penitenciarul Iași.

Printre recomandările transmise jurnaliștilor la workshop, de către specialiștii Alternative Sociale și reprezentanții Penitenciarului putem aminti:

– Evitarea filmării/fotografierii copiilor în momentul arestării părinților acestora, chiar dacă nu vor difuza ulterior acele înregistrări/imagini

– Evitarea în materialele pe care le realizează jurnalistii, formulările pe care le folosesc ar putea provoca stigmatizarea copiilor cu părinți deținuți

– Contribuirea prin materialele pe care le realizează la sensibilizarea opiniei publice cu privire la problemele de natură psihologică, socială și educațională cu care se confruntă copiii cu părinți deținuți.

Această activitate face parte din proiectul cu titlul „Colaborarea previne discriminarea”, finanțat în cadrul apelului „COERENT” din cadrul Programului RO10 „Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale” coordonat de Penitenciarul Iași în parteneriat cu Alternative Sociale.

Împreună pentru copii

Prevenirea și reducerea efectelor negative ale migrației pentru muncă asupra copiilor rămași acasă, în continuare o problematică abordată de către Alternative Sociale.

„Împreună pentru copii” este noul proiect prin care 80 de copii separaţi sau în risc de separare de părinţi din Iași vor primi servicii de suport prin: activități de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă, orientare în carieră, iar 20 dintre aceștia care prezintă probleme sociale deosebite vor primi servicii de asistenţă socială.

Necesitatea unui astfel de proiect vine ca urmare a experienței identificate în teren, în lucrul direct cu beneficiarii, dar și în urma solicitărilor din partea cadrelor didactice și ale părinților. Printre activitățile pe care ni le-am propus să le facem sunt: dezvoltarea abilităților de viață independentă pentru copiii separați sau în risc de separare de părinți, activități de orientare în carieră și de asistență socială pentru copiii care prezintă probleme sociale deosebite.

Nicoleta Ungurianu

coordonator de proiect, Alternative Sociale

Activităţile proiectului se realizează în parteneriat cu şcolile gimnaziale ,,Ion Simionescu” şi ,,Alecu Russo” din oraşul Iaşi şi cu aportul a 21 de voluntari (profesori, studenţi şi psihologi). Profesorii voluntari şi studenţii vor fi instruiţi în cadrul a două seminarii pentru a oferi servicii de suport copiilor separaţi sau în risc de separare de părinţi beneficiari ai proiectului.

Proiectul „Împreună pentru copii” este finanțat de către Primăria Municipiului Iași având o valoare totală de 99.016 lei și se desfășoară  pe o perioadă de 12 luni, începând din luna iulie 2016.

Dificultățile cu care se confruntă acestă categorie de copii au fost identificate din practica de asistență oferită de Alternative Sociale, dar şi conform unor studii care evidenţiază gradul mare de risc la care sunt expuşi aceşti copii. Aceste studii arată, pe de o parte, că numărul acestor copii este mare şi, pe de altă parte, că există probleme comune ale acestora, legate de separarea sau riscul de separare de părinţi.

Principalele probleme cu care se confruntă acești copii sunt de ordin psihologic (sentimente de abandon, anxietate, depresie); școlar (scade interesul pentru activitățile școlare și automat scad și rezultate școlare, corigențe și repetenții etc.);  comportamental (crește agresivitatea, devianța/delincvența).

dr.Cătălin Luca

director executiv, Alternative Sociale

Încă din anul 2004, Alternative Sociale activează pentru diminuarea efectelor negative asupra copiilor generate de migrația a părinților. În această perioadă am asistat peste 2500 de copii singuri acasă, aflați în risc.

Conform datelor furnizate de către Ministerul Educației, în anul 2016, în județul Iași sunt peste 14.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

Întâlnire de lucru cu reprezentanții ONG-urilor din Iași cu tema: „Promovarea co-deciziei, co-finanțării și co-furnizării serviciilor sociale”

Asociația Alternative Sociale și Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS) a organizat luni, 4 aprilie, workshop-ul „Promovarea co-deciziei, co-finanțării și co-furnizării serviciilor sociale”, întâlnire de lucru dintr-o serie ce vizează eficientizarea colaborării dintre instituțiile publice și private pentru furnizarea de servicii sociale către grupurile vulnerabile.

Organizațiile non-guvernamentale din România oferă servicii pentru jumătate dintre beneficiarii de servicii sociale din România, în condițiile în care statul finanțează o parte extrem de redusă din costurile acestora. Prin urmare o implicare mai semnificativă a ONG-urilor în procesele de decizie, finanțare și furnizare a serviciilor sociale este nu doar corectă ci și necesară, practică.

Alexandru Gulei

coordonator proiect, Asociația Alternative Sociale

Workshop-ul a prilejuit o analiză a colaborării dintre instituțiile publice și private din perspectiva luării în comun a deciziilor, a finanțării serviciilor sociale și a colaborării în furnizarea acestora.

Participanții au concluzionat că dacă în ceea ce privește co-furnizarea lucrurile merg mai bine deoarece există un exercițiu de colaborare de aproximativ două decenii, nu același lucru se poate spune despre co-decizie și co-finanțare (atât în mediul urban cât și în cel rural).

Pentru a progresa trebuie să producem schimbări în ceea ce privește tratamentul echitabil (în ceea ce privește participarea la luarea deciziilor, accesul la finanțari), creșterea transparenței decizionale și a nivelului de informare a instituțiilor publice cu privire la legislația în domeniul finanțării serviciilor sociale precum și realizarea unei „hărți a nevoilor” de servicii sociale.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului „Consolidarea rolului ONG în dezvoltarea de servicii sociale”, implementat de Asociația Alternative Sociale și Asociația Betania în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău și InterCultural Iceland, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro).

eBook gratuit!

COPII CU PĂRINȚI ÎN DETENȚIE: PERSPECTIVE EUROPENE PENTRU O BUNĂ PRACTICĂ

Literatura de specialitate cu referire la încarcerarea unui părinte a avut în vedere problemele cu care se confruntau copiii și tinerii cu accent asupra perspectivelor pe care le-au avut părinții. Cercetări mai recente (2011 – 2014) au inclus experiențe raportate și de către copii.
Acestea au utilizat abordări din psihologia pozitivă și subliniază factori care promovează reziliența și obținerea de rezultate mai bune pentru copiii afectați de încarcerarea părinților.

Vă invităm să aflați mai multe despre impactul arestării părinților asupra copiilor accesând lucrarea „Copiii cu părinți în detenție. Perspective europene pentru o bună practică.” în format PDF sau eBook pe link-ul:
http://copiiinvizibili.alternativesociale.ro/.

În România sunt 16.764 de copii cu părinți deținuți

Dintre aceștia, doar 867 de copii sunt asistați de serviciile de protecție a copilului. În București, Constanța și Iași sunt cei mai mulți copii cu părinți deținuti. Acestea sunt rezultatele unei investigații realizate de Alternative Sociale în perioada februarie-aprilie 2015 în care au fost implicate 34 de penitenciare din țară. 

Copiii cu părinți deținuți sunt de trei ori mai vulnerabili să manifeste comportamente (pre)delincvente. Au stimă de sine scăzută ca urmare a ascunderii faptului că au un părinte în închisoare, a sentimentelor de rușine și de abandon. Ei sunt stigmatizați de copii de aceeași vârstă, vecini, cadre didactice, părinți ai altor copii etc. Oficial, nu sunt considerați ca fiind o categorie de copii vulnerabili și în România nu există servicii specializate pentru aceștia. Percepția copiilor români cu părinți deținuți este că principala lor lipsă ține de hrană și îmbrăcăminte, în timp ce copii din Germania, Suedia și Marea Britanie invocă lipsa afecțiunii părintelui încarcerat și a suportului școlar

psiholog Cătălin Luca

Director executiv, Alternative Sociale

În ianuarie 2015, Alternative Sociale a înaintat Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Clubului Român de Presă și Centrului pentru Jurnalism Independent o serie de recomandări care vizează îmbunătățirea situației copiilor cu părinți deținuți. Pe 24 aprilie, Alternative Sociale a organizat în București la Spațiul Public European o dezbatere publică cu privire la aceste recomandări la care au participat reprezentanți ai instituțiilor ai căror specialiști intră în contact cu copii care au părinții în detenție. Aceștia au încercat să identifice împreună cele mai bune soluții pentru asigurarea suportului de care acești copii au nevoie.

Dezbaterea s-a desfășurat în jurul mesajului Este nedrept să punem sentințe pe destinul unor copii nevinovați.

O problemă la care trebuie să ne gândim cu atenție este problema confidențialității, în ipoteza că nu aflu din public că există această situație (părintele este în închisoare), moment în care nu mai am despre ce confidențialitate să discut. Școala ar trebui să încerce să păstreze confidențialitatea acordând întregul suport acestui copil. Suportul trebuie să fie prezent fără să fac public neapărat motivul pentru care îl pot acorda pentru că este important să nu stigmatizăm copii. Din păcate, reacția celorlalți copii, indiferent de vârste, poate fi foarte diferită. Unii copii reacționează excelent și în general cred că reacționează bine în momentul în care le explici despre ce este vorba și despre ce impact poate avea atitudinea lor asupra celuilalt, iar alții reacționează prost, din nefericire. Dacă situația este cunoscută public, cred că este util să existe o dezbatere în care să se discute despre ce înseamnă justiția, cine o face și ce înseamnă pedeapsa pe care o dăm în justiție, care nu înseamnă o pedeapsă asupra copilului, asupra celorlalți membrii ai familiei și că ea are un rol și este limitată în timp, nu este o anatemă pe care o arunc inclusiv asupra celui vinovat care a fost încarcerat, la infinit. Școala are instrumente s-o facă, discutând în general în cadrul orelor de educație civică, de consiliere și orientare, dirigenție, la care discuțiile sunt libere și la care poți aborda diverse teme în funcție de nevoi

Liliana Preoteasa

Subsecretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării Științifice

În sistemul penitenciar, 39% dintre cei încarcerați sunt părinți a cel puțin unui copil, iar din aceștia, mai mult de jumatate, 68% au doi sau mai mult de doi copii. În mod cert, grupul copiilor care au unul sau uneori, din nefericire, ambii ărinți în detenție, exprimă o vulnerabilitate care nu poate fi tăgăduită. La nivelul sistemului penitenciar există câteva camere prietenoase, dotate și organizate în colaboare cu partenerii noștri, există însă și proiecte mărețe, există și dorința de a face acestu lucru posibil în toate penitenciarele din România, pentru că nu ne dorim ca acești copii care vin la vizită și care într-adevăr sunt plasați într-o zonă de risc, să ajungă infractori, să săvârșească acțiuni penale și să fie ei înșiși într-un mediu de detenție. Din luna mai persoanele încarcerate vor putea să comunice online cu familiile. Această facilitate va putea fi asigurată doar pentru cei ale căror familii locuiesc departe de localitatea în care se află penitenciarul, asta din cauza faptului că la nivelul Adiministrației Naționale a Penitenciarelor nu există, deocamdată, dotările tehnice necesare pentru ca toţi deţinuţii să poată comunica online. Asistenţii sociali din penitenciare vor identifica deţinuţii care ar putea beneficia de comunicare online cu familia, aceştia vor fi întrebaţi dacă doresc acest lucru şi se va face o evaluare iniţială. Vor fi camere special amenajate şi persoane care să îi asiste şi să îi ajute tehnic.

Roxana Cecilia Preda

Director, Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Reintegrare Socială

Chiar dacă pare mai sec și mai pragmatic, am să încep de la un drept al copilului, în general, un drept care este reglementat de legislație, dreptul copilului de a menține relații personale cu părinții și cu orice persoană față de care a dezvoltat relații de atașament. Deci, este dreptul oricărui copil, nu este vina lui că părinții lui au divorțat, nu este vina lui că părinții lui au săvârșit fapte penale, nu este vina lui că ei au plecat în străinătate, cu atât mai mult cu cât, am spus-o de nenumărate ori, el când a venit pe lume nu a cerut voie nimănui. Prin urmare, adulții ar trebui să-și asume responsabilitatea aceasta. Dar, într-adevăr, situația copiilor cu părinți deținuți este mult mai specială, pentru că, în general, atunci când părintele săvârșește fapte penale, de multe ori, are în spate un istoric nu tocmai favorabil, creșterii și îngrijirii copilului. Deci, atenția asupra acestei categorii trebuie să fie sporită și chiar dacă, să spunem, am pierdut cumva momentul de a include copilul cu părinți deținuți ca grup țintă în cadrul Strategiei Naționale pentru Protecția Copilului 2014-2020, eu cred că acest lucru chiar nu ar trebui să fie o problemă. În primul rând, poate fi inclus la revizuirea planului operațional pentru că, așa cum știm, planul operațional este după doi ani prevăzut pentru revizuire și cu siguranță va fi.

Elena Tudor

Director executiv, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

Milioane de copii sunt afectați de acest fenomen al abandonului ca urmare a detenției unui părinte. De altfel, sunt cercetători care vorbesc despre acești copii, ca fiind orfani ai justiției, mi se pare o metaforă foarte ilustrativă. În lume, am observat că sunt câteva strategii pentru a evita aceste efecte negative asupra copilului, cea mai întâlnită strategie cred că este cea a neinformării copilului, mai ales la vârste fragede, sub 5-6 ani am observat că acești copii nu sunt informați cu privire la unde se află, în mod real, părintele încarcerat. Această situație o întâlnim și noi, în România. Avem o cercetare în curs la Penitenciarul Jilava, de etnografie a tranziției deținutului în comunitate și aici am observat că, într-adevăr, foarte mulți părinți nu-și informează copiii mici, aflați acasă, cu privire la locul în care se află, cei mai mulți se prezintă ca fiind plecați la muncă în Spania, Italia, Germania, etc. Dar, așa cum s-a discutat deja, efectele pot fi foarte neplăcute, mai ales pe termen lung. Imaginați-vă ce se întâmplă cu acest copil care, la un moment dat, află că părintele a fost încarcerat. Vă dați seama ce înseamnă această veste ca încredere, ca și siguranță de sine pe viitor.

Conf. univ. dr. Ioan Durnescu

Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

N-am nici un comentariu critic la adresa recomandărilor făcute de Asociația Alternative Sociale, am câteva adăugiri. Prima recomandare este către mass-media audiovizualului să nu filmeze, să nu fotografieze copilul în momentul arestării. Aș extinde un pic recomandarea aceasta și către poliție, deoarece, mare parte dintre filmările cu arestări provin din zona poliției: cei care fac arestările să nu dea filmele respective, nici pe surse, nici altfel. Și băieții răi au drepturi, acesta este un lucru cu care ne luptăm, de mult timp. Recomandarea care mi se pare însă extrem de pertinentă este cea de a aduce în spațiul public chestiunea copiilor cu părinți deținuți. Nu am auzit de această problemă, am auzit nenumărate știri, unele dintre ele îngrozitor de victimizante pentru copii, referitoare la copii cu părinții plecați în străinătate, părinți demonizați pentru că au plecat și și-au lăsat copiii. Și aici trebuie să lucrăm un pic la sensibilitate. Există un curent subteran care stigmatizează persoana care este condamnată a la long și pe veci. Nu vă sunt străine probabil comentariile de genul Plătim mai mult pentru întreținerea unui deținut decât alocația pentru un copil, teme care sunt extrem de populare pentru că sunt populiste, dar care, nu reprezintă adevărul, de fapt, plătind pentru un deținut, plătim pentru siguranța societății. Genul acesta de discurs stârnește reacții extrem de negative la adresa deținuților, care se reflectă în mod automat asupra familiei și cred că am putea să ne punem mințile la contribuție și să încercăm să facem ceva și în acest domeniu.

Ioana Avădani

Director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent

Sigur că ne preocupă în permanență ca toate procedurile pe care personalul de intervenție, dacă îmi permiteți exprimarea, le urmăresc să fie adaptate grupului țintă de care discutăm, astfel încât, efectele negative să fie cât mai reduse. Însă, sigur, se punea la un moment dat în discuție un parteneriat cu anumite instituții cu responsabilități în domeniu sau pe viitor cu ONG-uri. Într-o anumită limită putem discuta despre un asemenea parteneriat, dar pot aduce în discuție, cu toții cred că înțelegem lucrul acesta, sunt proceduri, sunt faze ale unei documentări ale unei infracțiuni, faze care nu pot ajunge la cunoștința publică, chiar și într-o formulă destul de bine delimitată, gestionată, întrucât, sigur ar periclita însăși procedura respectivă. Și atunci sigur că, în tot perimetrul acesta, încercăm să găsim cele mai bune formule pentru a limita efectele nedorite. În ultimii ani, discutăm atât de preocuparea de a preveni comportamentul delicvent al minorilor, dar și de a preveni victimizarea acestora, în egală măsură cu preocuparea de a pregăti personalul din cadru Ministerului Afacerilor Interne în tot ceea ce înseamnă respectarea drepturilor omului.

Valentin Minoiu

Director General Adjunct, Ministerul de Interne, Direcția Generală Management Resurse Umane

Acest eveniment a fost realizat în cadrul proiectului „Copiii cu părinţi deţinuţi: perspectiva unui ONG” co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă (www.swiss-contribution.ro). Acest raport nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Alternative Sociale.

Campanie de informare și conștientizare cu privire la situația copiilor cu părinți deținuți

În România sunt aproximativ 17000 de copii care au părinți în închisoare (Alternative Sociale, 2015). În comparație cu ceilalți copii vulnerabili, aceștia prezintă un risc de trei ori mai mare de a avea probleme de sănătate mintală, comportamente antisociale și alte consecințe profunde și de durată (Murray, 2008). Situația lor cauzată de detenția unui părinte este invizibilă la nivel de școală și servicii sociale (Jones, 2013). Copiii cu părinți deținuți sunt victime ale unor abuzuri psihologice, fizice și neglijări, sunt stigmatizați în mediul social și școlar în care trăiesc și învață.

Aceste materiale conțin informații care pot fi utile pentru profesioniștii cu care intră în contact copiii și familiile de deținuți.

Liliana Foca

Coordonator proiect, Alternative Sociale

Donația ta s-a transformat în ochelari pentru bătrâni abandonați

50 de vârstnici din județul Iași au primit ochelari procurați din fondurile colectate în cadrul campaniei „Ochelari pentru bătrâni abandonați”, desfășurată de Alternative Sociale în perioada 2013-2014. Fondurile provin din sponsorizări 2% și 20%, urne de strângere de fonduri, precum și din vânzarea tablourilor din cadrul expoziției caritabile „Raze de lumină”.

„Eu toată viața mi-am cumpărat ochelari din bazar. Și mi-au stricat vederea foarte tare, dar n-am avut încotro, am avut alte probleme de sănătate mai grave de rezolvat, spatele care mă apasă, inima care mă doare, ochii nu dor așa că am considerat că ei pot să mai aștepte. Dar acum, la bătrânețe am rămas singur și cu vederea proastă nici nu pot să imi citesc prospectul la medicamente și trebuie să cer ajutorul vecinilor. Acum am primit două perechi de ochelari noi, de citit și de lucrat prin curte. Le mulțumesc persoanelor cu suflet mare care mi-au făcut această bucurie”.

Țibuleac Dumitru

77 de ani, din Bălțați

„Abia la bătrânețe începi să prețuiești vederea. Dar e prea târziu să mai schimbi ceva. Soțul meu a murit, iar copiii mei se zbat prin țări străine. Tot timpul am crezut că e greu să fii bătrân, dar și mai greu e să fii tânăr fără un loc de muncă, așa că nu îi bat la cap cu problemele mele de sănătate. Ochelarii pe care i-am primit m-au ajutat să nu-mi mai fie frică de singurătate și să pot să îmi petrec bătrânețile cu demnitate”.

Anăstasoai Elena

70 de ani, din Bălțați

Le mulțumim tuturor persoanelor care au sprijinit prin donații cauza Alternative Sociale, ajutându-i pe vârstnici să înfrunte mai ușor povara bătrâneților petrecute în singurătate.
Echipa Alternative Sociale continuă să identifice vârstnici abandonați pentru a le oferi consultații oftalmologice și ochelari. Pentru mai multe informații urmăriți în perioada următoare site-ul www.alternativesociale.ro.