Despre „Alocațiile europene”

Ce sunt „alocatiile europene”?

Alocatiile „europene” reprezinta o forma de prestatii familiale care au ca scop asigurarea securitatii sociale pentru salariatii si lucratorii independenti si membrii familiilor acestora, care au resedinta intr-un stat membru al Uniunii Europene si desfasoara o activitate salariala sau independenta in unul dintre aceste state.

Aceste „alocatii” se acorda pentru copiii avuti in ingrijire, ca si alocatiile care se acorda Romania. Diferenta consta in faptul ca, urmare a desfasurarii unei activitati salariale sau independente pe teritoriul unui alt stat membru UE, aceasta alocatie poate avea un cuantum mai mare (in majoritatea cazurilor). Acest cuantum depinde de legislatia statului respectiv.

De aceste alocatii pot beneficia copiii ai caror parinti lucreaza legal pe teritoriul Uniunii Europene.

Indiferent de statul membru de resedinta al lucratorului migrant si al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestatii din statul in care isi desfasoara activitatea (art. 73 din Regulamentul 1408/71). Parintii vor beneficia de prestatiile oferite de un singur stat, eventual primind o diferenta de la institutia competenta din statul care acorda prestatii mai mari.

Care este procedura de urmat pentru a primi „alocația”?

Procedura consta in completarea formularului E411, in dublu exemplar, reprezentand cererea de informatii privind dreptul la prestatii familiale in statul de resedinta al membrilor familiei si depunerea acestuia la institutia abilitata (vezi sectiunea „Unde trebuie sa ma adresez?”).
Urmatorul pas este stabilirea statului competent care va acorda alocatia, in functie de natura activitatii desfasurate de catre parinti pe teritoriul Romaniei si/sau al statului respectiv. Indiferent care este statul competent, procedura de obtinere a „alocatiei” este aceeasi: completarea formularului E411.
Formularul E411 are doua parti: A si B, care se vor completa dupa cum urmeaza:
– Partea A din formular se completeaza de catre lucratorul migrant care se adreseaza institutiei competente cu plata prestatiilor familiale din statul unde isi desfasoara activitatea. In aceasta parte a formularului trebuie completate toate datele privind identitatea persoanelor mentionate si este indicat ca solicitantul sa trimita institutiei abilitate din Romania fotocopii dupa actele de stare civila a membrilor familiei, hotarare de divort ori de incredintare a copilului/copiilor, dupa caz.
– La primirea formularului, Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale (AJPS) trebuie sa completeze partea B a formularului pentru care va solicita informatii, dupa caz, de la:
a) Inspectoratul Teritorial de Munca;
b) Casa Judeteana de Pensii;
c) Directia Generala a Finantelor Publice;
d) Inspectoratul Scolar Judetean (in cazul in care copiii avuti in intretinere urmeaza cursurile invatamantului preuniversitar);
e) Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Pentru a descarca formularul E411, dati click aici

Pentru a vedea un exemplu de formular E411 completat, dati click aici.

În cât timp intru în posesia alocației?

Plata „alocatiei europene” va fi efectuata dupa completarea integrala a formularului E411 si depunerea acestuia la institutia responsabila din statul UE competent cu plata „alocatiei”.

Perioada de timp scursa intre data depunerii formularului E411 la institutia responsabila cu plata „alocatiei europene” si plata propriu-zisa a alocatiei depinde de factori precum: corectitudinea datelor completate in formular (nume, adrese, coduri numerice personale etc.) si perioada necesara obtinerii de informatii de la alte institutii abilitate (vezi sectiunea „Cum se completeaza formularul E411?”).

Cum se completeaza formularul E411?.

Un model completat al formularului E411 poate fi descarcat de aici.

Unde ma adresez?

Pentru obtinerea „alocatiei europene” trebuie sa va adresati institutiei competente cu plata prestatiilor familiale din Romania (AJPS) si/sau din statul in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea. Aceste institutii se numesc diferit de la un stat la altul (de exemplu, in Italia acestea se numesc institute de securitatea sociala).

In Romania, institutia responsabila cu plata prestatiilor familiale este Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale care la nivel local este reprezentata de Agentiile Judetene pentru Prestatii Sociale. Astfel, formularul va fi depus la AJPS-ul de care copiii lucratorului migrant apartin ca domiciliu.

Pentru a accesa lista cu datele de contact ale Agentiilor Judetene pentru Prestatii Sociale din fiecare judet al Romaniei dati click aici.

Cine poate demara procedura?

Procedura se demareaza prin depunerea formularului E411 completat in partea A la institutiile abilitate cu plata prestatiilor familiale din Romania sau din tara in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea. Acest formular poate fi solicitat de la institutiile abilitate mentionate in pagina Unde trebuie sa ma adresez

FOARTE IMPORTANT! Inainte de demararea procedurii de obtinere a „alocatiei europene” persoana care lucreaza in mod legal intr-un stat, pentru care Regulamentul CE 1408/71 este aplicabil, trebuie sa se intereseze daca are dreptul de a primi aceasta alocatie. Aceste informatii pot fi obtinute de la angajator si de la institutia competenta din statul respectiv. Tocmai de aceea este indicata, dar nu obligatorie, inceperea procedurii din statul in care lucratorul migrant isi desfasoara activitatea.

Domeniul de aplicabilitate al Regulamentului nr. 1408/71 și instituțiile responsabile
  • Pensiile si alte drepturi de asigurari sociale (pensiile pentru limita de varsta; pensiile anticipate; pensiile de invaliditate; pensiile de urmas; ajutoarele de deces) – Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezentata local Casa Judeteana de Pensii;
  • Accidente de munca si bolile profesionale (indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca determinata de accidente de munca si boli profesionale, prestatiile in natura in caz de accidente de munca si boli profesionale) – Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezentata local Casa Judeteana de Pensii;
  • Asigurarile de sanatate si maternitate (prestatiile in natura in caz de boala si maternitate, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca determinata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, prestatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatiile de maternitate, indemnizatiile pentru ingrijirea copilului bolnav) – Casa Nationala de Asigurari de Sanatate reprezentata local de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate;
  • Asigurarea de somaj – Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca reprezentata local de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca;
  • Alocatiile si prestatiile familiale – Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Directia Generala de Incluziune si Asistenta Sociala reprezentate local de Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale.
Principii fundamentale prevazute de Regulamentul nr. 1408/71
  • Egalitatea de tratament – presupune acordarea acelorasi drepturi si obligatii de securitate sociala lucratorilor migranti in aceleasi conditii ca si pentru proprii cetateni. Discriminarea pe baza cetateniei este interzisa de articolul 3 (1) din Regulamentul 1408/71.
  • Nesuprapunerea prestatiilor – prevede ca daca un lucrator a contribuit la sistemele de securitate sociala in doua sau mai multe state membre, el va beneficia de prestatiile oferite de un singur stat, statul de angajare, eventual primind o diferenta de la institutiile competente din alte state care acorda beneficii mai mari.
  • Cumularea perioadelor de asigurare – respectiv totalizarea perioadelor de asigurare – lucratorul migrant poate face uz de toate perioadele de asigurare, de angajare realizate in alt stat membru iar institutia competenta trebuie sa ia in considerare aceste perioade ca si cand ar fi realizate in conditiile propriei legislatii.
  • Unicitatea legislatiei aplicabile – determinarea legislatiei statului competent, astfel incat lucratorii migranti, in exercitarea activitatii profesionale, sa fie supusi prevederilor legislatiei unui singur stat. Acest principiu este prevazut de art. 13 din Regulamentul 1408/71.

Abrevieri: AJPS – Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale

I. Reguli de bază
  • Dreptul la prestatiile familiale prevazute de legislatia tarii de angajare: indiferent de statul membru de resedinta al lucratorului migrant si al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestatiile din statul in care isi desfasoara activitatea (art. 73 din Reg. 1408/71);

EXEMPLU: Copilul are domiciliul sau resedinta in Romania, iar parintii desfasoara activitatea in Olanda. Olanda va plati prestatiile familiale pentru copilul care a ramas pe teritoriul Romaniei, conform prevederilor legislatiei sale si in cuantumul prevazut de acest stat, adica 63 euro lunar.

Totusi, daca cuantumul prestatiilor la care ar avea dreptul copilul in Romania este mai mare decat cel acordat in statul de activitate al parintilor, atunci Romania poate acorda un complement diferential, calculat ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate de Romania si cuantumul platit in acel stat membru.

In situatia in care copilul isi schimba resedinta in statul de activitate al parintilor, Romania nu va mai trebui sa plateasca un complement diferential, competenta platii prestatiilor familiale devenind a statului de activitate al parintilor

In situatia prezentata, cuantumul acordat de Romania nu depaseste cuantumul acordat de Olanda, iar plata drepturilor de alocatie pentru copil in Romania se suspenda.

  • Perioadele de activitate salariala sau independenta realizate intr-un alt stat membru, sunt totalizate si sunt luate in considerare la stabilirea dreptului la prestatii familiale (art. 72 din Reg. 1408/71).

EXEMPLU: La stabilirea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului pe teritoriului Romaniei, cele 12 luni de venituri profesionale inaintea datei nasterii copilului, pot fi constituite integral si din perioadele in care persoanele au desfasurat activitati in alte state membre ale UE sau in state care apartin Spatiului Economic European.

II. Reguli de prevenire a suprapunerii dreptului la prestații

Acestea trateaza prevenirea situatiilor in care parintii primesc drepturi in aceeasi perioada de timp, din partea mai multor state membre, in baza activitatii desfasurate in aceste state membre sau in baza resedintei.

 
  • Activitatea parintelui si resedinta copilului in Romania si activitatea celuilalt parinte in alt stat membru.

Daca statul de resedinta a copilului este Romania, iar unul dintre parinti are activitate in Romania, iar celalalt parinte are activitate in alt stat membru, statul competent cu plata prestatiilor va fi Romania (stat de resedinta al copilului si de activitate al unuia dintre parinti), iar celalalt stat membru de activitate va acorda un complement diferential, stabilit ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate in acel stat membru si cuantumul platit de Romania.

 

EXEMPLU: Romania (stat de activitate al unuia dintre parinti si de resedinta a copilului) – plateste 42 lei (aprox. 10 euro) iar Germania (stat de activitate au unuia dintre parinti) – plateste 154 euro. In acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plati un complement diferential de 144 euro, in baza activitatii unuia dintre parinti in acest stat membru UE.

Daca in Romania familia primeste pentru copil, pana la varsta de 2 ani, indemnizatie si alocatie de stat, adica 800 lei (aprox. 216 euro), in acest caz, Germania nu va mai plati complementul diferential, deoarece cuantumul acordat de Romania depaseste cuantumul din Germania

 
  • Activitatea unui parinte in Romania, activitatea celuilalt parinte in alt stat membru iar resedinta copilului in acest stat membru

Daca activitatea unuia dintre parinti se desfasoara in statul de resedinta a copilului, atunci acel stat membru trebuie sa plateasca prestatiile familiale pentru copil. Totusi, daca Romania are un cuantum mai mare al prestatiilor, va acorda un complement diferential stabilit ca diferenta intre cuantumul prestatiilor acordate de Romania si cuantumul platit de acel stat membru.

EXEMPLU: Italia (stat de activitate al unuia dintre parinti si de resedinta a copilului) – plateste 124 euro. Romania (stat de activitate al unuia dintre parinti) – plateste indemnizatie si alocatie de stat – 800 lei (aprox. 216 euro). In acest caz, pentru a evita cumulul de prestatii si pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Romania va plati un complement diferential de 92 euro, adica 340 lei.

  • Activitatea unuia dintre parinti intr-un stat membru UE si resedinta copilului in Romania impreuna cu celalalt parinte, care nu desfasoara nici o activitate in Romania.

Statul de activitate al parintelui va fi statul competent cu plata prestatiilor familiale pentru copilul care are resedinta in Romania, conform legislatiei acelui stat.

Daca Romania acorda prestatii familiale pe baza resedintei copilului, mai mari decat cele acordate de statul de activitate, atunci plateste diferenta intre suma acordata conform legislatiei sale si cuantumul la care are dreptul conform legislatiei acelui stat membru.

EXEMPLU: In Italia (stat de activitate al unuia dintre parinti) cuantumul prestatiilor este 124 euro. In Romania, stat de resedinta al copilului, cuantumul prestatiilor este de 42 lei (aprox. 10 euro). Deci, Italia va plati prestatiile pentru copil in cuantum de 124 euro iar Romania va suspenda dreptul la alocatie de stat, pentru ca nu depaseste valoarea prestatiei acordate in Italia.

  • Activitatea parintilor in doua state membre diferite (EU1 si EU2), iar domiciliul sau resedinta copilului in Romania (in intretinerea bunicilor)

Statul competent cu acordarea prestatiilor familiale dintre EU1 si EU2 este cel care acorda cel mai mare cuantum al prestatiilor familiale si acesta va plati integral prestatiile familiale iar celalalt stat va rambursa primului stat jumatate din cuantumul platit de primul stat, dar nu mai mult decat suma prevazuta de legislatia nationala.

Daca Romania acorda prestatii familiale, pe baza resedintei copilului, mai mari decat cele prevazute de statele de angajare ale parintilor, atunci va plati un complement diferential, adica diferenta intre suma acordata conform legislatiei sale si cuantumul cel mai mare, din statele de angajare ale parintilor.

 

EXEMPLU: In EU1 Germania (stat de activitate al unuia dintre parinti) cuantumul prestatiilor este 154 euro. In EU2 Austria (stat de activitate al celuilalt parinte) – cuantumul prestatiilor este 95 euro. Pentru a fi evitat cumulul de prestatii intre aceste state membre, familia va primi prestatiile pentru copil din partea statului german, adica 154 euro, urmand ca Austria sa ramburseze institutiei germane jumatate din suma platita de aceasta, adica 77 euro. Romania suspenda dreptul de alocatii pentru copil, deoarece cuantumul acordat in baza resedintei copilului in Romania este mai mic decat cel din Germania.

Prevenirea violenței de gen și asistența victimelor – formare pentru profesioniștii care lucrează cu migranți

Conform statisticilor UNHCR începând cu anul 2016 femeile și copiii reprezintă peste 60% din totalul migranților care ajung în Europa, femeile și fetele fiind mai expuse riscului de violență, trafic de persoane, exploatare, discriminare și abuz decât băieții, mai ales dacă sunt nevoite să călătorească singure.
În acest context, în datele de 17 octombrie (Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei) și 18 octombrie (Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane) Alternative Sociale a organizat la Galați și Suceava prima întâlnire dintr-o serie dedicată dezvoltării capacității specialiștilor (polițiști, lucrători din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, asistenți sociali, psihologi, medici) care lucrează direct cu persoanele migrante, pentru prevenirea violenței de gen și asistența victimelor din cele două județe. Partea a doua a cursului va avea loc în luna noiembrie, urmând ca în luna decembrie să ne întâlnim cu specialiștii din județul Iași.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului SWIM – Safe Women in Migration, co-finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020) al Uniunii Europene.

https://swim-project.alberodellavita.org/
www.antitrafic.ro

 

Alternative Sociale activează de aproape două decenii în domeniul prevenirii și combaterii efectelor negative ale migrației și în cel al asistenței victimelor traficului de persoane, al exploatării și abuzului. Am acumulat în acest timp experiențe utile în ceea ce privește partea de asistență directă și am învățat multe despre valoarea adăugată a organizării acestor cursuri în format multidisciplinar, context în care specialiștii din aceeași comunitate ajung să se cunoască mai bine și să își înțeleagă, reciproc, frustrările, nevoile sau modalitățile de lucru.

Cursul este organizat în două module, dedicate pe de o parte înțelegerii fenomenului violenței de gen și a cadrului normativ internațional, european și național, modalitățile prin care specialiștii pot identifica, asista sau după caz, referi cazurile de violență de gen dar și impactul pe care lucrul cu victimele violenței de gen îi poate afecta pe profesioniști.

Alexandru Gulei

Director Executiv, Asociația Alternative Sociale

Sprijinirea copiilor separați de părinți – o nevoie constantă, nu un fenomen trecător

Alternative Sociale anunță încheierea cu succes a proiectului ÎMPREUNĂ PENTRU COPII, implementat în perioada iulie 2016 – iunie 2017 cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Iași și desfășurat în parteneriat cu Școlile Gimnaziale „Ion Simionescu” și „Alecu Russo”.

Proiectul a oferit servicii educaționale complementare și de asistență socială pentru copii separați sau în risc de separare de părinți: copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, copii remigranți, cu un părinte în detenție, din familii monoparentale etc. În cadrul celor 2 școli din municipiul Iași s-au derulat activități de dezvoltare a abilităților de viață pentru copii, în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au de la cine să deprindă aceste abilități ca urmare a absenței părinților și/sau a capacității reduse a persoanelor de îngrijire.

Rezultatele proiectului sunt grăitoare:

  • 89 copii au participat la 100 activităţi de educație nonformală în cadrul Centrelor de Tineret din cele 2 școli partenere. Ei și-au dezvoltat abilități de viață independentă pe următoarele teme: autocunoaștere, comunicare, gestionarea emoțiilor, managementul furiei, a relației cu părinții, rezolvarea conflictelor, managementul banilor, programul zilnic de lucru și timpul liber, prevenirea delincvenței și a victimizării;
  • 168 copii au participat la activități de orientare școlară și profesională (activitate realizată pe baza Teoriei Inteligențelor Multiple a lui Howard Gardner, cu aplicarea testului pentru determinarea tipurilor de personalitate și domenii de interes a lui John Holland, realizarea profilului personal al fiecărui copil și discuții ghidate pe tema carierei);
  • 80 copii și 35 părinți au participat la activități tematice de socializare pentru dezvoltarea abilităților de viață, de lucru în echipă și cu privire la drepturile copilului;
  • 20 copii și familiile acestora, din grupuri sociale defavorizate și referiți de școlile partenere, au beneficiat de servicii de asistență socială și protecție a copilului.
În cadrul proiectului am putut observa schimbări reale în comportamentul copiilor care au participat la activitățile noastre. Cadrele didactice ne-au confirmat faptul că, și la clasă, ei își doresc mai mult să participe, să colaboreze cu ceilalți, să conducă, sunt mai puțin ezitanți și mai comunicativi. Gheorghe Pascaru

Manager Proiect, Asociația Alternative Sociale

Alternative Sociale oferă servicii de suport dedicate copiilor afectați de migrația părinților pentru muncă de mai bine de 12 ani. Putem afirma, în urma acestei experiențe că fenomenul nu este unul trecător, că aceste servicii sunt le fel de necesare azi ca și în 2005, când am demarat acest program. Asigurarea continuității este o prioritate pentru noi și sperăm ca Primăria Iași să ne susțină în continuare. Alexandru Gulei

Director Executiv, Asociația Alternative Sociale

„În cadrul Centrului de Tineret am învățat… ”

20 de ani de AAS – Cabinete de Consiliere și Centre de Tineret în școli

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

20 de ani de AAS – Cabinete de Consiliere și Centre de Tineret în școli

În primii 20 de ani ai asociației am lucrat cu diverse categorii de copii din categorii vulnerabile: copii (pre)delincvenți, copii victime și în risc de trafic și exploatare prin muncă, copii afectați de migrația pentru muncă (copiii „singuri acasă” sau remigranți), copii din centrele de plasament, cei ai căror părinți divorțează etc. În munca noastră, un pilon important a fost și este în continuare modelul de intervenție bazat pe lucrul direct cu copilul, în cadrul școlii, într-un mod prietenos și într-un spațiu protectiv, denumit de noi inițial „Cabinet de Consiliere” și ulterior „Centru de Tineret”.

Un pilon important în munca cu copilul este modelul de intervenție bazat pe crearea unui mediu prietenos și protectiv în cadrul școlii, denumit de noi inițial „Cabinet de Consiliere” și ulterior „Centru de Tineret”. Aici copiii dobândesc cunoștințe noi și își dezvoltă abilităţi de viaţă independentă. Sprijinim astfel dezvoltarea mecanismelor de reziliență ale copiilor vulnerabili și întărim factorii protectivi prin abordarea unor teme precum: autocunoașterea, comunicarea, gestionarea emoțiilor, rezolvarea conflictelor, relația cu părinții, programul zilnic de lucru și timpul liber, prevenirea delincvenței și a victimizării. Toate acestea sunt esențiale pentru o dezvoltare echilibrată și socializare corectă a fiecărui copil.

 

Gheorghe Pascaru

Coordonator Centre de Tineret, Asociația Alternative Sociale

Astfel de Cabinete de consiliere am dezvoltat în mai multe licee din Iași în 1998, inițial pentru a răspunde unei nevoi prevenire a delincvenţei juvenile prin promovarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor şi de ameliorare a comunicării, prin consiliere individuală sau la clasă. Destul de repede am fost solicitați să ne extindem activitățile și  pe alte teme care nu erau acoperite în acel moment. Astfel am ajuns să dezvoltăm planuri de activitate pentru a aborda la clasă teme interesante și solicitate de adolescenți: relația cu adulții, comunicare, absenteismul școlar, situații de vulnerabilitate, prevenirea violenței, educație sexuală etc. Ne-am transformat în animatori de tineret care ofereau în școală servicii educaționale conexe, din zona abilităților de viață, prevenirii riscului victimizării și dezvoltării personale a copiilor însă toate acestea făcute într-un alt fel: mai asertiv și interesant pentru copii, prin valorizarea acestuia și folosirea educației nonformale.

Toată această experiență ne-a ajutat să restructurăm și actualizăm modelul nostru de intervenție pentru a răspunde nevoii de la acel moment de a asista un grup aparte: copii vulnerabili la trafic şi victime ai traficului de persoane din Iaşi, Botoşani, București şi Giurgiu. Așa au apărut în 2005 primele Centre de Tineret.

Pentru prima dată în România am folosit peer-education pentru a derula un program de educaţie de la egal la egal pentru reducerea vulnerabilităţii la trafic şi exploatare prin muncă și reabilitarea copiilor victime ale traficului. Voluntari Alternative Sociale și elevi din școlile unde am făcut Centre de Tineret au fost instruiți ca educatori de la egal la egal cu privire la riscurile și consecinţele traficului de copii şi exploatare a muncii copiilor și au lucrat în Centrul de Tineret împreună cu coordonatorul adult pentru a-i ajuta pe colegii lor să revină la școală și să iasă din zona de vulnerabilitate.

Centrele de Tineret destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și copiilor remigranți au fost create in 2006 și funcționează și astăzi. Programul de asistență presupune activități de grup cu copiii pentru întărirea relaţiilor cu părinţii şi ceilalţi membri ai familiei, prevenirea abandonului şcolar şi orientare vocaţională, consiliere pentru depăşirea situaţiilor de criză și ocuparea educativă a timpului liber.

„În cadrul Centrului de Tineret am învățat… ”

20 de ani de AAS – Introducerea probaţiunii în România și promovarea muncii în folosul comunității

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

20 de ani de AAS – Introducerea probaţiunii în România și promovarea muncii în folosul comunității

Activitatea de reabilitare a deținuților desfășurată de specialiștii Alternative Sociale în penitenciar a fost completată, în cadrul programului de susținere a reformei sistemului de justiție, prin pilotarea unor proiecte ce au vizat promovarea alternativelor non-custodiale la pedepsele cu închisoarea.

În acest sens, asociația a derulat proiecte care au vizat introducerea experimentală şi consolidarea sistemului de probaţiune în România pentru minori şi tineri, ca parte integrantă a reformei iniţiată de Ministerul Justiţiei în sistemul justiţiei penale. Centrul de Probaţiune Iași a fost înfiinţat în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1582/C din 02.09.1998, fiind al cincilea centru experimental de probațiune din țară, după centrele din Arad, Focșani, Gherla, Găești. A fost însă primul centru de probațiune din țară căruia i s-au încredințat inculpați spre supraveghere prin hotărâre judecătorească.

„Ca orice altă organizație voluntară, Asociația Alternative Sociale s-a născut din dorința unui group de studenți ai Facultății de Asistență Socială la Universitatea Al. I. Cuza din Iași de a oferi o șansă infractorilor din Penitenciarul Iași de a se reintegra în societate. Stigma socială asociată cu pușcăria, precum și lipsa locurilor de muncă întrețineau acest cerc vicios de supraviețuire prin infracțiune. Munca cu tinerii infractori ne-a oferit posibilitatea de a înțelege cauzele care i-au împins să încalce legea, maniera în care erau tratați de sistemul juridic, cel de detenție, de familie, prieteni și de întreaga societate. Așa s-a născut idea de probațiune și colaborarea strânsă cu Penitenciarul Iași, Poliția Iași, Procuratura și Tribunalul Iași, care mai apoi a dus la înființarea Serviciului de Reintegrare Socială a Infractorilor.”

Dumitru Pușcașu

Membru Board AAS, Coordonator Centru Experimental de Probațiune din cadrul Asociației Alternative Sociale (1998-2001)

Pe baza experienței practice, specialiștii din cadrul Alternative Sociale, alături de consilierii de probațiune din celelalte 4 centre de probațiune din țară, profesioniști ai Serviciului de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, experţi pe probleme de probaţiune din Marea Britanie şi magistraţi care colaborează cu aceste centre de probaţiune, au realizat strategia comună de implementare a Serviciului de Probaţiune în România, au participat la elaborarea metodologiei unitare de lucru, inspirată după modelul britanic, au făcut propuneri pentru întocmirea proiectului de modificare a Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi elaborarea Legii Probaţiunii.

În perioada de activitate a Centrului Experimental al Alternative Sociale peste 400 de persoane care au comis fapte penale au beneficiat de servicii specifice probațiunii (rapoarte de evaluare psihosocială pentru individualizarea pedepsei, supraveghere în vederea îndeplinirii sentinţei în regim de libertate, asistare post-detenție, pregătire pentru liberare din Penitenciar).

Ulterior specialiștii Alternative Sociale, în parteneriat cu Penal Reform International Romania – Bucureşti, au participat la dezvoltarea programelor non-custodiale pentru persoanele care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală, dar cu un pericol social redus – în special minori şi tineri, infractori primari – şi care, prin pedepse privative de libertate, sunt expuse riscului de a fi marginalizate din punct de vedere economic şi social. În acest sens, au contribuit la conceperea unei serii de standarde minimale pentru programele de muncă în folosul comunităţii, standarde care să aibă relevanţă la nivel naţional şi să poată fi folosite de judecătorii delegaţi cu executarea sentinţelor în individualizarea planurilor de supraveghere a persoanelor condamnate; au fost structurate modele de programe de muncă în folosul comunităţii care să poată fi adaptate în comunităţile locale, să răspundă realităţilor sociale şi economice locale şi care să poată fi acceptate şi folosite de judecători în individualizarea pedepselor.

Dincolo de preocuparea pentru politicile publice în ceea ce privește alternativele la detenție, Alternative Sociale și-a concentrat eforturile pe reintegrarea socială prin muncă a foştilor deţinuţi în vederea reducerii riscului de recidivă al acestora prin parcurgerea unui program de consiliere și orientare profesională, calificare în diverse ocupații (apicultor, bucătar, ciupercar, cizmar, croitor, electronist, frizer, legumicultor, tâmplar, zootehnist, zugrav-vopsitor) pentru 129 deținuți și acordarea de 52 mini-granturi constând în unelte şi materiale necesare practicării meseriei în care s-au calificat în Penitenciar sau pentru care aveau o calificare anterioară, asistenţă post detenţie şi consiliere în vederea angajării sau iniţierii unei afaceri.

Alternative Sociale își propune să continue promovarea alternativelor non-custodiale prin contribuția la dezvoltarea sistemului de probațiune și prin susținerea directă a reintegrării sociale a persoanelor care au savârsit o faptă penală.

20 de ani în 20 de știri – Reintegrare socială pentru deținuți și suport pentru familiile acestora

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

Reintegrare socială pentru deținuți și suport pentru familiile acestora

Asociaţia Alternative Sociale este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non-profit iniţiată de un grup de studenţi în ultimul an de studiu la Facultatea de Filosofie, Specializarea Asistenţă Socială a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi în anul 1997, cu ocazia practicii de specialitate din ultimul an de studii. La început 8 membri ai asociaţiei au derulat în regim de voluntariat, programe de terapie comportamentală şi educaţionale cu 32 de deținuți minori din Penitenciarul Iaşi.

Acesta este introducerea cel mai frecvent folosită atunci când vorbim despre Alternative Sociale. Și continuăm prin a sublinia ceea ce i-a determinat pe membrii fondatori să înființeze asociația: 1. nevoia neacoperită de asistenţă juridică, socială, psihologică, materială şi educaţională pentru deținuți, identificate cu ocazia practicii de specialitate din ultimul an de studii; și 2. lipsa oportunităților de angajare în sistemul de stat. Așa se face că în luna mai 1997 ia naștere Asociația Alternative Sociale.

Persoanele private de libertate și familiile acestora au fost în centrul unui program de asistență și suport derulat de asociație timp de 20 de ani, până în prezent. În tot acest timp abordările noastre și nevoile beneficiarilor au evoluat și s-au transformat o dată cu contextul social, legal și economic.

Am început prin a stabili legături cu familiile delincvenţilor minori şi abilitarea acestora în vederea unei mai atente supravegheri a copiilor precum şi pentru a promova un comportament prosocial în rândul copiilor. Proiecte ulterioare au oferit asistență psihosocială, alfabetizare, cursuri de calificare profesională și educație pentru sănătate. Accentul interveției devine reinserţia socială prin muncă a tinerilor delincvenţi aflaţi la prima condamnare, liberaţi din Penitenciarul Iaşi.

În urma lecțiilor învățate din practică am inițiat o nouă abordare, mai sistemică, bazată pe factorii comunitari care pot fi mobilizați pentru facilitarea reintegrării în societate, pornind de la instituții, familie, oportunități de angajare etc. Am urmărit ca familia persoanei private de libertate să primească un suport social pe termen lung, în vederea diminuării efectelor negative asupra familiei ale detenţiei unui părinte sau partener de viaţă. Discriminarea, marginalizare și stigmatizarea sunt elemente importante în munca noastră cu deținutul și familia acestuia. Experiența ne-a arătat că dimensiunea simbolică a reintegrării sociale are efecte la fel de concrete și sunt interdependente cu limitările impuse de lipsa studiilor sau adicții.

Ce am învățat în acești 20 de ani este că deținutul și familia acestuia au nevoie de sprijinul comunității! Copiii deținuților sunt mai vulnerabili în comunitate și partenerul de viață nu ar trebui să facă față acestei crize singur. Campaniile de informare și sensibilizare a publicului larg, conștientizarea autorităților locale și mobilizarea rețelei de instituții cu atribuții în domeniu sunt eforturi importante și necesare atât pentru deținut cât și pentru comunitatea în care revine fostul deținut, inevitabil, după ce și-a ispășit pedeapsa privativă de libertate.

Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale

Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a organizat miercuri, 5 aprilie 2017 conferința de încheiere a proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități sociale”.

Proiectul a avut ca scop pe de o parte formarea personalului din centrele rezidențiale ale DGASPC Iași (educatori și asistenți sociali) prin programul de management al furiei (realizat de specialiștii Alternative Sociale) și pe de altă parte aplicarea acestui program copiilor cu comportamente predelincvente din centrele respective cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani. Aceștia sunt considerați a fi un grup de risc deoarece majoritatea prezintă probleme de sănătate mintală cauzate de mediul familial din care au fost scoși: tulburări de atașament, de conduită, substimulare cognitivă și de limbaj.

În cadrul proiectului:

  • A fost creat programul de management al furiei și dezvoltare de comportamente prosociale
  • 165 de educatori și asistenți sociali care lucrează în centre rezidențiale din județul Iași au fost formați pe lucrul cu copiii cu comportamente (pre)delincvente, în baza programului realizat.
  • 160 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din zece centre rezidențiale ale DGAPSC Iași, identificați ca manifestând comportamente delincvente, au participat la programul de management al furiei și dezvoltarea comportamentelor prosociale structurat pe 12 ședințe care au inclus teme ca: definirea și înțelegerea comportamentelor antisociale, recunoașterea tiparului de gândire de tip antisocial, învățarea autocontrolului și alternative prosociale de răspuns la nivel verbal și comportamental
  • 20 de copii care au parcurs programul de management al furiei s-au întâlnit cu bătrâni din Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Mircești: au împărtășit experiențe de viață, au oferit cadouri, zâmbete și îmbrățișări. Această activitate îi va ajuta pe copii să exerseze empatia față de membrii comunității din care provin și, în același timp, să învețe din experiențele de viață ale vârstnicilor.
  • 60 de studenți au avut ocazia să întâlnească profesioniști/specialiști din centrele rezidențiale pentru copii ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași de la care au aflat despre experiențele profesionale și au primit răspunsuri la întrebările pe care le aveau.

Copiii din centrele rezidențiale sunt consideraţi a fi un grup în risc deoarece majoritatea prezintă probleme de sănătate mintală cauzate de mediul familial din care au fost scoşi: tulburări de ataşament, de conduită, substimulare cognitivă şi de limbaj (Minnis et. al., 2006). Literatura de specialitate menționează și consecințe asociate cu măsura de plasament în cadrul unor centre: rezultate şcolare scăzute şi probleme de adaptare la nivel personal și social (Manso et. al., 2011) și risc de dezvoltare a unor comportamente delincvente de 2,5 ori mai mare decât în cazul copiilor plasați în asistență maternală (Reid & Barth,2000; Ryan et al., 2008).

Colaborarea și implicarea profesioniștilor din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a făcut posibil ca programul de management al furiei realizat în cadrul proiectului să aibă impactul așteptat nu doar asupra educatorilor formați să lucreze cu copiii din centrele rezidențiale, dar și asupra copiilor pe care am avut ocazia să-i vedem cum își schimbă perspectiva în ceea ce privește abordarea situațiilor conflictuale.

Liliana Foca

Coordonator proiect, Alternative Sociale

Alexandru Gulei, unul dintre facilitatorii care a lucrat în mod direct cu copiii în cadrul acestui program a precizat că pe parcursul desfășurării sesiunilor a observat că rezultatele nu au întârziat să apară în rândul beneficiarilor.

 

Programul educativ de management al furiei dezvoltat de Alternative Sociale oferă copiilor participanți posibilitatea de a se cunoaște mai bine și de a-și analiza comportamentele problematice. Ei înțeleg faptul că sunt responsabili pentru propriile reacții și dobândesc abilități de recunoaște și de a controla factorii interni și externi care le provoacă emoții negative. În timpul sesiunilor se pun mereu în discuție situații concrete din viața copiilor, de la școală, din centru, se analizează modul în care apare furia, reacțiile avute și pe cele dezirabile. Interesant este că aceștia aplică cele deprinse chiar și înainte de încheierea programului. De exemplu, educatorii cu care am lucrat ne povesteau că i-au auzit pe copii discutând și concluzionând cu privire la propria responsabilitate pentru evitarea escaladării conflictului.

Alexandru Gulei

Asistent social și facilitator program, Alternative Sociale

La conferința de presă a fost prezentă și una dintre beneficiarele proiectului, Carmen Sobaru, în vârstă de 17 ani, din Centrul de Servicii Comunitare Bucium care a venit cu câteva exemple pozitive după ce a parcurs programul de management al furiei.

 

Furia mea tot timpul a pornit de la diferite certuri sau situații în care mă enervam. Mă comportam urât și neadecvat în acele momente, vorbeam vulgar și chiar loveam. Am învățat în cadrul programului cum să mă controlez, că pot ajuta persoanele din jurul meu, că pot fi sociabilă și calmă. Pentru mine contează părerea celor cu care vorbesc, dar mai ales persoanelor dragi mie. Mi-am îmbunătățit relațiile foarte mult atât cu cei din centru cât și din exterior. Carmen își dorește să fie în preajma copiilor, motiv pentru care după liceu va merge la o facultate, de unde speră să devină educator.

Carmen Sobaru

Beneficiar al proiectului

Proiectul „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” se desfășoară în perioada 1 mai 2016 -30 aprilie 2017  în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.

 

Acest proiect a venit și a completat expertiza și capacitatea adulților din centrele de plasament de a gestiona unele probleme dificile care ar putea să apară în colectivitate. Când vorbim de copii care ajung la diferite vârste în mediul instituțional există riscul ca unele probleme emoționale să fie greu de gestionat. Aveam nevoie de aceste aplicații practice în acre să fie implicați atât copiii cât și adulții pentru a depăși momentele de criză care nu de multe ori ne ridică mari dificultăți. Rezultatele vor fi pe termen lung, deocamdată am reușit să captăm atenția copiilor care au înțeles că trebuie să se autocunoască, să își cunoască limitele, să își înțeleagă emoțiile și astfel i-am câștigat partenerii noștri.

Niculina Karacsony

Director general adjunct , DGASPC Iași.

Proiectul „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” este co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Bugetul proiectului este de 83,230.77 CHF.

Împreună dezvoltăm oameni încă din timpul școlii

,,Mă înțeleg mai ușor cu prietenii și comunic mai mult de când particip la activitățile desfășurate de voluntarii Alternative Sociale… ”, sunt cuvintele unei eleve, beneficiară a proiectului «Împreună pentru copii».

 

Activitățile de dezvoltare a abilităților de viață independentă desfășurate de către specialiștii Alternative Sociale continuă și în al doilea semestru la cele două Centre ale Școlilor Gimnaziale ,,Ion Simionescu” şi ,,Alecu Russo” din Iaşi la care participă alți 38 de copii separați sau care se află în risc de separare de părinți.

Beneficiarii, elevi ai celor două școli sunt încântați de aceste întâlniri cu voluntarii, în urma cărora au dobândit cunoștințe ce le vor fi folositoare pe parcursul vieții.

.

Activitățile la care particip mi se par foarte interesante, distractive și folositoare. Mi-au plăcut  jocurile ,,capcană pentru furioși”, ,,salata de fructe”, ,,scaunele muzicale” și cel mai mult ,,tabăra părinților și tabăra copiilor” întrucât îmi amintesc de părinții mei, de vremurile în care eram împreună. Am învățat că este bine să îți faci temele și să ai timp și pentru a ieși afară  la joacă. De când vin la Centru, mă înțeleg mai ușor cu prietenii și comunic mai mult. Sper că ce am învățat aici mă va ajuta să mă împac și cu tata, deoarece suntem un pic certați.

Ana

Beneficiar al proiectului

10 voluntari ai Asociației Alternative Sociale merg săptămânal în cele două Centre unde desfășoară activitățile prevăzute în program. Cristina Popescu este unul dintre voluntari și spune că a observat îmbunătățiri la copiii cu care lucrează încă de la a doua întâlnire.

.

Acest program pentru  mine a reprezentat încă de la început oportunitatea de a mă redescoperi, de a învăța de la cei mai sinceri învățători, copiii. Fiecare activitate a fost asemenea unei ,,cutii a surprizelor”, iar rezultatele nu au întârziat să apară la elevi. Împreună cu celelalte voluntare am încercat, prin joc, să le oferim informații cu privire la diverse teme de interes: cunoașterea de sine, soluționarea conflictelor, relația cu părinții, iar ei în schimb mi-au oferit cele mai frumoase lecții despre viață. Toată această perioadă în care am fost voluntară în cadrul programului o consider o reconfirmare a faptului că pentru a reuși este nevoie să simți și să crezi în ce faci. Participând la aceste activități m-am redefinit ca om și viitor profesionist.

Cristina Popescu

Voluntar

În cadrul proiectului ,,Împreună pentru copii” au fost desfășurate activități de dezvoltare a abilităților de viață independentă, fiind aduse în discuție teme precum:  gestionarea emoțiilor, soluționarea conflictelor și comunicarea cu ceilalți. Fiecare activitate a avut drept scop transmiterea de informații clare și concise despre anumite subiecte specifice etapei de vârstă a copiilor și transpunerea informațiilor în situații de viață, folosind jocul.

Întâlnirea a  fost realizată în cadrul obiectivului de dezvoltare organizațională și a creat oportunitatea pentru membrii echipei Alternative Sociale de a se întâlni și discuta despre responsabilitățile acestora. Printre acestea sunt: identificarea dificultăților și celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea activității.

Nicoleta Ungurianu

Asistent social și coordonator proiect, Alternative Sociale

Aceasta activitate se desfășoară în cadrul proiectului „Împreună pentru copii”, finanțat de către Primăria Municipiului Iași, având o valoare totală de 99.016 lei și se derulează  în perioada iulie 2016 – iulie 2017. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului Iași

Întâlnire emoționantă între două generații

Emoții, povești de viață, zâmbete pe buze și două generații. În acest fel ar putea fi descrisă activitatea prosocială desfășurată miercuri, 22 martie 2017, în localitatea Mircești, la care au participat 10 copii din Complexul de Servicii „Mihail Sadoveanu” Pașcani și 10 bătrâni din Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Mircești. Prin această activitate, copiii au avut posibilitatea de a-și exersa empatia față de membrii comunității din care provin și în același timp  de a învăța din experiențele de viață ale vârstnicilor.

În cadrul acestei activităţi 10 copii care au urmat programul au  mers împreună cu voluntarii asociației în vizită la Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Mircești. Timpul petrecut cu vârstnicii i-a ajutat pe copii să exerseze empatia față de semenii lor și în același timp să învețe din experiențele de viață ale bătrânilor. Un moment emoționant a fost cel când copiii au dăruit seniorilor flori confecționate chiar de ei și cadouri personalizate. Această experiență a fost bine primită de copii și de vârstnici, ambele grupuri mărturisind că ar dori ca astfel de întâlniri să se mai repete”. Gabriel Acasandrei

Asistent social și formator, Asociația Alternative Sociale

Cei 10 copii care au mers în vizită la bătrânii din căminul Mircești sunt beneficiari ai proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” și de curând au finalizat parcurgerea programului de management al furiei, „Furia este doar o emoție! Exprim-o într-un mod sănătos!”.
Astăzi am acumulat experiențe noi și am avut ce învăța de la bătrâni prin poveștile lor de viața. Ei m-au sfătuit să mă comport frumos cu cei din jurul meu, să nu fiu agresivă, să nu consum băuturi alcoolice, să continui școala și să-mi fac o carieră. M-a impresionat una din bătrâne pentru că a rămas singura și nu mai are nicio rudă care să o viziteze. Programul pe care l-am urmat m-a ajutat să-mi controlez furia și nervii și sunt fericită că nu mai sunt agresivă și vulgară”. B. (11 ani)

Beneficiar al proiectului

Copiii care au vizitat vârstnicii de la Mircești le-au pregătit și o mică surpriză acestora. Au confecționat  chiar cu mânuțele lor flori din hârtie pe care le-au dăruit foarte mândri. Acest moment i-a emoționat  vizibil pe bătrânii prezenți care nu si-au putut stăpâni lacrimile.

Mereu ne bucurăm când primim vizita copiilor și mai ales a celor din centrele de plasament. Am simțit că au nevoie de comunicare, de atenție și de afecțiune. Le-am povestit despre experiențele de viața, i-am îndrumat ce să facă și i-am sfătuit să își continue școala. Ne-am bucura să se repete aceste acțiuni. Ne-au emoționat și ne-am bucurat când ne-au dăruit florile confecționate de ei și cadourile. Într-un cuvânt, mai vrem astfel de vizite”.

C.I. (64 ani)

Beneficiar al proiectului

Săptămâna viitoare această activitate va fi reluată cu alți 10 copii din centre rezidențiale și vârstnici găzduiți în Centrul de la Mircești.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” implementat în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași și co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.  Pentru mai multe detalii privind Programul de Cooperare Elveţiano-Român, vă invităm să vizitaţi http://www.swiss-contribution.ro şi www.swiss-contribution.admin.ch/romania.

Tânără de 18 ani în rolul de mamă pentru frații ei

Ana este o tânără de 24 de ani care are în îngrijire trei frați minori. Povestea beneficiarei noastre a început în urmă cu șase ani, atunci când părinții acesteia au decis să plece din mediul rural și să cumpere un apartament în oraș. Fiind în neputința de a plăti ratele lunare, atât mama cât și tatăl copiilor au plecat în străinătate. În această situație, Ana a fost nevoită să renunțe la un job care îi plăcea, să o ia de la zero și să aibă grijă de frații ei. Începând de la spălatul hainelor și până la gestionarea banilor, tânăra face cu greu față încercărilor vieții și mai ales acum în preajma sărbătorilor de iarnă.

Ana și cei trei minori au primit din partea specialiștilor Asociației Alternative Sociale servicii de consiliere educațională, sprijin pentru depășirea situației de vulnerabilitate, consiliere cu privire la înscrierea la un medic de familie și importanța verificării stării de sănătate a tuturor membrilor familiei.  Pe parcursul întâlnirilor de consiliere au fost identificate probleme de natură emoțională la toți cei patru beneficiari, și un comportament dificil în cazul celor cei trei minori pe care Ana îi are în îngrijire. Toate aceste servicii au fost realizate în cadrul proiectului «Împreună pentru copii», finanțat de Primăria Municipiului Iași.

Nicoleta Ungurianu

Asistent social și coordonator de proiect, Alternative Sociale

Alternative Sociale: Cum a fost această perioadă de 6 ani în care ai fost și mamă și tată atât pentru tine cât și pentru frații tăi?

Ana: O văd ca trecând foarte repede, a fost cu bune și rele, cu urcușuri și coborâșuri și nu știu când a trecut timpul. Nu cred că am fost o mamă eroină, pentru că dacă ar fi fost așa, frații mei ar fi ascultat de mine, în schimb nu ascultă deloc. Sunt orgolioși, nepăsători și cu greu îi responsabilizez la teme și treburile casnice. Relația mea cu ei se înrăutățise în ultima perioadă, iar părinții nu au soluții pentru a rezolva aceste dificultăți. Cred ca acestea sunt principalele probleme cu care mă confrunt, oricât aș încerca eu să le fac pe plac.

Alternative Sociale: Cum decurge o zi din viața ta?

Ana: Încerc să mă împart între ultimul an de master și casă. Mă trezesc destul de dimineață și îi pregătesc pe frățiori pentru școală, după care fac de mâncare, spăl hainele și fac curat în casă. Când reușesc merg și la orele de curs de la facultate. Nu prea mai am viață socială, doar ce mai vorbesc la telefon cu prietenii, dar mai rar. De văzut cu ei la cafea, nici nu mai vorbesc pentru că nu mai am timp, cred că i-am îndepărtat de mine și m-am dedicat doar familiei.

Își doresc o masă în familie de Crăciun.

Alternative Sociale: Ce vă doriți de Sărbători?

Ana: O masă în familie, din punctul meu de vedere, nu avem nevoie de lucruri materiale. Părinții mei nu știu ce își doresc, dar eu știu că vreau măcar o zi în care să nu ne certăm. Deseori se întâmplă să  ne vedem și încep certurile, și mereu de la bani și facturi. Ei când vin acasă mai întâi întreabă de cheltuieli. Lucrurile, pe care ei le consideră necesare, eu însă consider că e mai importantă înțelegerea, comunicarea și liniștea sufletească.

În România, nu poți să achiți ratele și să supraviețuiești cu salariile care sunt.

Alternative Sociale: Ați discutat despre eventuale soluții pentru a putea fi mai des împreuna?

Ana: Soluția ar fi să rămână unul dintre ei acasă. Tatăl meu nu ar putea, pentru că dacă ar veni în România nu ar putea să le ofere hrana de zi cu zi și cele necesare fraților mei. Mama mea nu vrea să rămână pentru că spune că îi este foarte greu să se descurce cu salariile de aici. Le-am propus să ne mutăm cu toții în străinătate, însă nu sunt de acord. Ei nu vor ca noi să ajungem să muncim în străinătate cum au muncit ei, ci vor să ne facem un viitor în România.

Îmbunătățiri în relaționarea cu frații, după întâlnirile de consiliere.

Alternative Sociale: În ce măsură v-a ajutat sprijinul oferit de către specialiștii Alternative Sociale?

Ana: Am văzut o îmbunătățire în comportamentul fraților mei, în rezultatele lor școlare, chiar au devenit mai responsabili, nu mai sunt așa afectați pe plan emoțional din cauza faptului că nu au părinții alături și mai mult decât atât mă ajută în treburile casnice. După întâlnirile cu asistentul social de la Alternative Sociale, am început să avem și activități comune toți frații, să comunicăm și să ne vedem mai des cu părinții printr-o aplicație instalată pe telefon.

 

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Împreună pentru copii”, finanțat de Primăria Municipiului Iași. „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului Iași”.