Este posibilă dezvoltarea abilităților de management al furiei la copii și tineri?

Răspunsul este unul afirmativ, chiar dacă soluția nu este una facilă. Dezvoltarea de abilități care să permită unui copil furios să se calmeze este posibilă, dacă deții metoda potrivită. Efectele eliminării comportamentului de furie privesc atât copilul, care va deveni mai stăpân pe sine și mai agreabil pentru cei din jur, cât și familia lui, care va fi mai liniștită.

Iată câteva comportamente care pot semnala faptul că un copil are probleme cu furia (Borba, 2009):

  • Izbucniri frecvente de mânie generate chiar și de aspecte nesemnificative/minore;
  • Nu este capabil să explice sentimentele pe care le are atunci când este supărat;
  • Când este frustrat sau supărat are probleme în a se calma, uneori ajungând până la hiperventilare;
  • Apelează des la utilizarea agresiunii fizice (lovirea, bătaia, scuiparea, înjuratul, crize de tantrum etc);
  • Nu-i pasă de sentimentele oamenilor sau de ceea ce simt animalele;
  • Nu-și asumă responsabilitatea pentru agresarea altora; îi învinovățește pe ceilalți;
  • Este nevoie să i se reamintească, să fie convins sau mustrat ca să-și controleze comportamentul;
  • Este imprudent;
  • Este foarte supărat și tăcut (ține în el sentimentele);
  • Conținutul comunicării (vorbitul, scrisul sau desenele) au mesaje violente;

IMPORTANT PENTRU SPECIALIȘTI: Apariția izbucnirilor de furie la copii doar atunci când interacționează cu membrii familiei poate fi o problemă de relație și nu o problemă cu furia. Problema de relație este generată de un stil nesănătos (inconsecvent etc.) de disciplinare, modalitățile de interacționare sau deficiențe de comunicare pe care părintele și nu copilul ar trebui să și le schimbe.

Comandă aici lucrarea „Managementul furiei pentru (pre)adolescenți. Program psihoeducativ de grup”, destinată psihologilor, psihopedagogilor, asistenților sociali, educatorilor ș.a. Este indicat ca cei care utilizează programul să fi urmat un curs de consiliere în timpul facultății sau o școală de formare în consiliere.

20 de ani de AAS – Cabinete de Consiliere și Centre de Tineret în școli

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

20 de ani de AAS – Cabinete de Consiliere și Centre de Tineret în școli

În primii 20 de ani ai asociației am lucrat cu diverse categorii de copii din categorii vulnerabile: copii (pre)delincvenți, copii victime și în risc de trafic și exploatare prin muncă, copii afectați de migrația pentru muncă (copiii „singuri acasă” sau remigranți), copii din centrele de plasament, cei ai căror părinți divorțează etc. În munca noastră, un pilon important a fost și este în continuare modelul de intervenție bazat pe lucrul direct cu copilul, în cadrul școlii, într-un mod prietenos și într-un spațiu protectiv, denumit de noi inițial „Cabinet de Consiliere” și ulterior „Centru de Tineret”.

Un pilon important în munca cu copilul este modelul de intervenție bazat pe crearea unui mediu prietenos și protectiv în cadrul școlii, denumit de noi inițial „Cabinet de Consiliere” și ulterior „Centru de Tineret”. Aici copiii dobândesc cunoștințe noi și își dezvoltă abilităţi de viaţă independentă. Sprijinim astfel dezvoltarea mecanismelor de reziliență ale copiilor vulnerabili și întărim factorii protectivi prin abordarea unor teme precum: autocunoașterea, comunicarea, gestionarea emoțiilor, rezolvarea conflictelor, relația cu părinții, programul zilnic de lucru și timpul liber, prevenirea delincvenței și a victimizării. Toate acestea sunt esențiale pentru o dezvoltare echilibrată și socializare corectă a fiecărui copil.

 

Gheorghe Pascaru

Coordonator Centre de Tineret, Asociația Alternative Sociale

Astfel de Cabinete de consiliere am dezvoltat în mai multe licee din Iași în 1998, inițial pentru a răspunde unei nevoi prevenire a delincvenţei juvenile prin promovarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor şi de ameliorare a comunicării, prin consiliere individuală sau la clasă. Destul de repede am fost solicitați să ne extindem activitățile și  pe alte teme care nu erau acoperite în acel moment. Astfel am ajuns să dezvoltăm planuri de activitate pentru a aborda la clasă teme interesante și solicitate de adolescenți: relația cu adulții, comunicare, absenteismul școlar, situații de vulnerabilitate, prevenirea violenței, educație sexuală etc. Ne-am transformat în animatori de tineret care ofereau în școală servicii educaționale conexe, din zona abilităților de viață, prevenirii riscului victimizării și dezvoltării personale a copiilor însă toate acestea făcute într-un alt fel: mai asertiv și interesant pentru copii, prin valorizarea acestuia și folosirea educației nonformale.

Toată această experiență ne-a ajutat să restructurăm și actualizăm modelul nostru de intervenție pentru a răspunde nevoii de la acel moment de a asista un grup aparte: copii vulnerabili la trafic şi victime ai traficului de persoane din Iaşi, Botoşani, București şi Giurgiu. Așa au apărut în 2005 primele Centre de Tineret.

Pentru prima dată în România am folosit peer-education pentru a derula un program de educaţie de la egal la egal pentru reducerea vulnerabilităţii la trafic şi exploatare prin muncă și reabilitarea copiilor victime ale traficului. Voluntari Alternative Sociale și elevi din școlile unde am făcut Centre de Tineret au fost instruiți ca educatori de la egal la egal cu privire la riscurile și consecinţele traficului de copii şi exploatare a muncii copiilor și au lucrat în Centrul de Tineret împreună cu coordonatorul adult pentru a-i ajuta pe colegii lor să revină la școală și să iasă din zona de vulnerabilitate.

Centrele de Tineret destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și copiilor remigranți au fost create in 2006 și funcționează și astăzi. Programul de asistență presupune activități de grup cu copiii pentru întărirea relaţiilor cu părinţii şi ceilalţi membri ai familiei, prevenirea abandonului şcolar şi orientare vocaţională, consiliere pentru depăşirea situaţiilor de criză și ocuparea educativă a timpului liber.

„În cadrul Centrului de Tineret am învățat… ”

20 de ani de AAS – Introducerea probaţiunii în România și promovarea muncii în folosul comunității

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

20 de ani de AAS – Introducerea probaţiunii în România și promovarea muncii în folosul comunității

Activitatea de reabilitare a deținuților desfășurată de specialiștii Alternative Sociale în penitenciar a fost completată, în cadrul programului de susținere a reformei sistemului de justiție, prin pilotarea unor proiecte ce au vizat promovarea alternativelor non-custodiale la pedepsele cu închisoarea.

În acest sens, asociația a derulat proiecte care au vizat introducerea experimentală şi consolidarea sistemului de probaţiune în România pentru minori şi tineri, ca parte integrantă a reformei iniţiată de Ministerul Justiţiei în sistemul justiţiei penale. Centrul de Probaţiune Iași a fost înfiinţat în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1582/C din 02.09.1998, fiind al cincilea centru experimental de probațiune din țară, după centrele din Arad, Focșani, Gherla, Găești. A fost însă primul centru de probațiune din țară căruia i s-au încredințat inculpați spre supraveghere prin hotărâre judecătorească.

„Ca orice altă organizație voluntară, Asociația Alternative Sociale s-a născut din dorința unui group de studenți ai Facultății de Asistență Socială la Universitatea Al. I. Cuza din Iași de a oferi o șansă infractorilor din Penitenciarul Iași de a se reintegra în societate. Stigma socială asociată cu pușcăria, precum și lipsa locurilor de muncă întrețineau acest cerc vicios de supraviețuire prin infracțiune. Munca cu tinerii infractori ne-a oferit posibilitatea de a înțelege cauzele care i-au împins să încalce legea, maniera în care erau tratați de sistemul juridic, cel de detenție, de familie, prieteni și de întreaga societate. Așa s-a născut idea de probațiune și colaborarea strânsă cu Penitenciarul Iași, Poliția Iași, Procuratura și Tribunalul Iași, care mai apoi a dus la înființarea Serviciului de Reintegrare Socială a Infractorilor.”

Dumitru Pușcașu

Membru Board AAS, Coordonator Centru Experimental de Probațiune din cadrul Asociației Alternative Sociale (1998-2001)

Pe baza experienței practice, specialiștii din cadrul Alternative Sociale, alături de consilierii de probațiune din celelalte 4 centre de probațiune din țară, profesioniști ai Serviciului de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, experţi pe probleme de probaţiune din Marea Britanie şi magistraţi care colaborează cu aceste centre de probaţiune, au realizat strategia comună de implementare a Serviciului de Probaţiune în România, au participat la elaborarea metodologiei unitare de lucru, inspirată după modelul britanic, au făcut propuneri pentru întocmirea proiectului de modificare a Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi elaborarea Legii Probaţiunii.

În perioada de activitate a Centrului Experimental al Alternative Sociale peste 400 de persoane care au comis fapte penale au beneficiat de servicii specifice probațiunii (rapoarte de evaluare psihosocială pentru individualizarea pedepsei, supraveghere în vederea îndeplinirii sentinţei în regim de libertate, asistare post-detenție, pregătire pentru liberare din Penitenciar).

Ulterior specialiștii Alternative Sociale, în parteneriat cu Penal Reform International Romania – Bucureşti, au participat la dezvoltarea programelor non-custodiale pentru persoanele care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală, dar cu un pericol social redus – în special minori şi tineri, infractori primari – şi care, prin pedepse privative de libertate, sunt expuse riscului de a fi marginalizate din punct de vedere economic şi social. În acest sens, au contribuit la conceperea unei serii de standarde minimale pentru programele de muncă în folosul comunităţii, standarde care să aibă relevanţă la nivel naţional şi să poată fi folosite de judecătorii delegaţi cu executarea sentinţelor în individualizarea planurilor de supraveghere a persoanelor condamnate; au fost structurate modele de programe de muncă în folosul comunităţii care să poată fi adaptate în comunităţile locale, să răspundă realităţilor sociale şi economice locale şi care să poată fi acceptate şi folosite de judecători în individualizarea pedepselor.

Dincolo de preocuparea pentru politicile publice în ceea ce privește alternativele la detenție, Alternative Sociale și-a concentrat eforturile pe reintegrarea socială prin muncă a foştilor deţinuţi în vederea reducerii riscului de recidivă al acestora prin parcurgerea unui program de consiliere și orientare profesională, calificare în diverse ocupații (apicultor, bucătar, ciupercar, cizmar, croitor, electronist, frizer, legumicultor, tâmplar, zootehnist, zugrav-vopsitor) pentru 129 deținuți și acordarea de 52 mini-granturi constând în unelte şi materiale necesare practicării meseriei în care s-au calificat în Penitenciar sau pentru care aveau o calificare anterioară, asistenţă post detenţie şi consiliere în vederea angajării sau iniţierii unei afaceri.

Alternative Sociale își propune să continue promovarea alternativelor non-custodiale prin contribuția la dezvoltarea sistemului de probațiune și prin susținerea directă a reintegrării sociale a persoanelor care au savârsit o faptă penală.

20 de ani în 20 de știri – Reintegrare socială pentru deținuți și suport pentru familiile acestora

În luna mai 2017 Alternative Sociale împlinește 20 de ani de activitate. Marcăm acest moment printr-o scurtă recapitulare – 20 de știri despre 20 de ani de inovație socială – prilej de bucurie, de nostalgie și de mândrie pentru lucruri bine făcute, și nu în ultimul rând – de angajament pentru viitor.

Reintegrare socială pentru deținuți și suport pentru familiile acestora

Asociaţia Alternative Sociale este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non-profit iniţiată de un grup de studenţi în ultimul an de studiu la Facultatea de Filosofie, Specializarea Asistenţă Socială a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi în anul 1997, cu ocazia practicii de specialitate din ultimul an de studii. La început 8 membri ai asociaţiei au derulat în regim de voluntariat, programe de terapie comportamentală şi educaţionale cu 32 de deținuți minori din Penitenciarul Iaşi.

Acesta este introducerea cel mai frecvent folosită atunci când vorbim despre Alternative Sociale. Și continuăm prin a sublinia ceea ce i-a determinat pe membrii fondatori să înființeze asociația: 1. nevoia neacoperită de asistenţă juridică, socială, psihologică, materială şi educaţională pentru deținuți, identificate cu ocazia practicii de specialitate din ultimul an de studii; și 2. lipsa oportunităților de angajare în sistemul de stat. Așa se face că în luna mai 1997 ia naștere Asociația Alternative Sociale.

Persoanele private de libertate și familiile acestora au fost în centrul unui program de asistență și suport derulat de asociație timp de 20 de ani, până în prezent. În tot acest timp abordările noastre și nevoile beneficiarilor au evoluat și s-au transformat o dată cu contextul social, legal și economic.

Am început prin a stabili legături cu familiile delincvenţilor minori şi abilitarea acestora în vederea unei mai atente supravegheri a copiilor precum şi pentru a promova un comportament prosocial în rândul copiilor. Proiecte ulterioare au oferit asistență psihosocială, alfabetizare, cursuri de calificare profesională și educație pentru sănătate. Accentul interveției devine reinserţia socială prin muncă a tinerilor delincvenţi aflaţi la prima condamnare, liberaţi din Penitenciarul Iaşi.

În urma lecțiilor învățate din practică am inițiat o nouă abordare, mai sistemică, bazată pe factorii comunitari care pot fi mobilizați pentru facilitarea reintegrării în societate, pornind de la instituții, familie, oportunități de angajare etc. Am urmărit ca familia persoanei private de libertate să primească un suport social pe termen lung, în vederea diminuării efectelor negative asupra familiei ale detenţiei unui părinte sau partener de viaţă. Discriminarea, marginalizare și stigmatizarea sunt elemente importante în munca noastră cu deținutul și familia acestuia. Experiența ne-a arătat că dimensiunea simbolică a reintegrării sociale are efecte la fel de concrete și sunt interdependente cu limitările impuse de lipsa studiilor sau adicții.

Ce am învățat în acești 20 de ani este că deținutul și familia acestuia au nevoie de sprijinul comunității! Copiii deținuților sunt mai vulnerabili în comunitate și partenerul de viață nu ar trebui să facă față acestei crize singur. Campaniile de informare și sensibilizare a publicului larg, conștientizarea autorităților locale și mobilizarea rețelei de instituții cu atribuții în domeniu sunt eforturi importante și necesare atât pentru deținut cât și pentru comunitatea în care revine fostul deținut, inevitabil, după ce și-a ispășit pedeapsa privativă de libertate.

Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale

Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a organizat miercuri, 5 aprilie 2017 conferința de încheiere a proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități sociale”.

Proiectul a avut ca scop pe de o parte formarea personalului din centrele rezidențiale ale DGASPC Iași (educatori și asistenți sociali) prin programul de management al furiei (realizat de specialiștii Alternative Sociale) și pe de altă parte aplicarea acestui program copiilor cu comportamente predelincvente din centrele respective cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani. Aceștia sunt considerați a fi un grup de risc deoarece majoritatea prezintă probleme de sănătate mintală cauzate de mediul familial din care au fost scoși: tulburări de atașament, de conduită, substimulare cognitivă și de limbaj.

În cadrul proiectului:

  • A fost creat programul de management al furiei și dezvoltare de comportamente prosociale
  • 165 de educatori și asistenți sociali care lucrează în centre rezidențiale din județul Iași au fost formați pe lucrul cu copiii cu comportamente (pre)delincvente, în baza programului realizat.
  • 160 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din zece centre rezidențiale ale DGAPSC Iași, identificați ca manifestând comportamente delincvente, au participat la programul de management al furiei și dezvoltarea comportamentelor prosociale structurat pe 12 ședințe care au inclus teme ca: definirea și înțelegerea comportamentelor antisociale, recunoașterea tiparului de gândire de tip antisocial, învățarea autocontrolului și alternative prosociale de răspuns la nivel verbal și comportamental
  • 20 de copii care au parcurs programul de management al furiei s-au întâlnit cu bătrâni din Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Mircești: au împărtășit experiențe de viață, au oferit cadouri, zâmbete și îmbrățișări. Această activitate îi va ajuta pe copii să exerseze empatia față de membrii comunității din care provin și, în același timp, să învețe din experiențele de viață ale vârstnicilor.
  • 60 de studenți au avut ocazia să întâlnească profesioniști/specialiști din centrele rezidențiale pentru copii ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași de la care au aflat despre experiențele profesionale și au primit răspunsuri la întrebările pe care le aveau.

Copiii din centrele rezidențiale sunt consideraţi a fi un grup în risc deoarece majoritatea prezintă probleme de sănătate mintală cauzate de mediul familial din care au fost scoşi: tulburări de ataşament, de conduită, substimulare cognitivă şi de limbaj (Minnis et. al., 2006). Literatura de specialitate menționează și consecințe asociate cu măsura de plasament în cadrul unor centre: rezultate şcolare scăzute şi probleme de adaptare la nivel personal și social (Manso et. al., 2011) și risc de dezvoltare a unor comportamente delincvente de 2,5 ori mai mare decât în cazul copiilor plasați în asistență maternală (Reid & Barth,2000; Ryan et al., 2008).

Colaborarea și implicarea profesioniștilor din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a făcut posibil ca programul de management al furiei realizat în cadrul proiectului să aibă impactul așteptat nu doar asupra educatorilor formați să lucreze cu copiii din centrele rezidențiale, dar și asupra copiilor pe care am avut ocazia să-i vedem cum își schimbă perspectiva în ceea ce privește abordarea situațiilor conflictuale.

Liliana Foca

Coordonator proiect, Alternative Sociale

Alexandru Gulei, unul dintre facilitatorii care a lucrat în mod direct cu copiii în cadrul acestui program a precizat că pe parcursul desfășurării sesiunilor a observat că rezultatele nu au întârziat să apară în rândul beneficiarilor.

 

Programul educativ de management al furiei dezvoltat de Alternative Sociale oferă copiilor participanți posibilitatea de a se cunoaște mai bine și de a-și analiza comportamentele problematice. Ei înțeleg faptul că sunt responsabili pentru propriile reacții și dobândesc abilități de recunoaște și de a controla factorii interni și externi care le provoacă emoții negative. În timpul sesiunilor se pun mereu în discuție situații concrete din viața copiilor, de la școală, din centru, se analizează modul în care apare furia, reacțiile avute și pe cele dezirabile. Interesant este că aceștia aplică cele deprinse chiar și înainte de încheierea programului. De exemplu, educatorii cu care am lucrat ne povesteau că i-au auzit pe copii discutând și concluzionând cu privire la propria responsabilitate pentru evitarea escaladării conflictului.

Alexandru Gulei

Asistent social și facilitator program, Alternative Sociale

La conferința de presă a fost prezentă și una dintre beneficiarele proiectului, Carmen Sobaru, în vârstă de 17 ani, din Centrul de Servicii Comunitare Bucium care a venit cu câteva exemple pozitive după ce a parcurs programul de management al furiei.

 

Furia mea tot timpul a pornit de la diferite certuri sau situații în care mă enervam. Mă comportam urât și neadecvat în acele momente, vorbeam vulgar și chiar loveam. Am învățat în cadrul programului cum să mă controlez, că pot ajuta persoanele din jurul meu, că pot fi sociabilă și calmă. Pentru mine contează părerea celor cu care vorbesc, dar mai ales persoanelor dragi mie. Mi-am îmbunătățit relațiile foarte mult atât cu cei din centru cât și din exterior. Carmen își dorește să fie în preajma copiilor, motiv pentru care după liceu va merge la o facultate, de unde speră să devină educator.

Carmen Sobaru

Beneficiar al proiectului

Proiectul „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” se desfășoară în perioada 1 mai 2016 -30 aprilie 2017  în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.

 

Acest proiect a venit și a completat expertiza și capacitatea adulților din centrele de plasament de a gestiona unele probleme dificile care ar putea să apară în colectivitate. Când vorbim de copii care ajung la diferite vârste în mediul instituțional există riscul ca unele probleme emoționale să fie greu de gestionat. Aveam nevoie de aceste aplicații practice în acre să fie implicați atât copiii cât și adulții pentru a depăși momentele de criză care nu de multe ori ne ridică mari dificultăți. Rezultatele vor fi pe termen lung, deocamdată am reușit să captăm atenția copiilor care au înțeles că trebuie să se autocunoască, să își cunoască limitele, să își înțeleagă emoțiile și astfel i-am câștigat partenerii noștri.

Niculina Karacsony

Director general adjunct , DGASPC Iași.

Proiectul „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” este co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Bugetul proiectului este de 83,230.77 CHF.

Schimb de experiență între copii și bătrâni

Poveștile de viață, schimbul de experiență și emoțiile au continuat și în săptămâna trecută la Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Mircești, unde alți 10 copii cu comportamente (pre)delincvente au participat la cea de-a doua întâlnire prosocială organizată de Asociația Alternative Sociale în cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale”.

Au râs, au glumit, și-au povestit întâmplări de viață și cel mai important au împărtășit din experiența dobândită în centrele rezidențiale. Prin această activitate, copiii au putut să-și exerseze empatia față de membrii comunității din care provin și au primit sfaturi ce le vor fi de folos în viață.

Prin această vizită am învățat că e important să ai alături de tine o persoană vârstnică pentru a te putea sfătui ce e bine și ce nu e bine să faci în viață. Mi-au plăcut poveștile lor și chiar ne-am amuzat când un bătrân ne-a povestit cum a ajuns să meargă la școală, deoarece nu a vrut să stea cu sapa în mână. Mi-am dat seama atunci că trebuie să termin școala și să am o meserie.

Andrei (17 ani)

Participant si beneficiar al proiectului

Cei 10 băieți cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani sunt din Complexul de Servicii Târgu- Frumos și recent au parcurs sesiunile cuprinse în programul de management al furiei „Furia este doar o emoție! Exprim-o într-un mod sănătos!”. Ei le-au povestit bătrânilor că prin aceste activități au învățat să se comporte frumos cu cei din jur, să nu mai vorbească vulgar și să nu mai fie violenți.

A fost o perioadă grea până m-am acomodat în Centru. Eram mereu nervos, spărgeam geamuri și îi jigneam pe cei din preajma mea. Toate acestea le făceam după ce am văzut la părinți astfel de comportamente. Am reușit cu ajutorul educatorilor să nu mai vorbesc urât, să mă comport frumos cu cei din jur și să mă integrez în grupul copiilor. Trebuie să recunosc că programul de management al furiei pe care l-am parcurs m-a făcut să mă schimb, să nu mă mai enervez și să reacționez altfel atunci când sunt implicat într-o ceartă cu cineva. Ba chiar, acum încerc să îi ajut pe colegii mei din centru și îi sfătuiesc să nu mai facă scandal și să nu mai fie agresivi.

Andrei (17 ani)

Participant si beneficiar al proiectului

Educatorul lui Andrei este mândru de schimbarea radicală pe care o are acesta și spune că în permanență astfel de activități prosociale sunt binevenite.

Programul de management al furiei, activitățile educative și ieșirile în aer liber au avut rol foarte important în schimbarea comportamentelor acestor copii. Aș putea preciza că imediat după parcurgea sesiunilor din programul de management al furiei, rezultatele nu au întârziat să apară. Și aici l-aș da exemplu pe Andrei care vizibil s-a schimbat și a devenit un alt copil. Din băiatul care era foarte nervos și vulgar, acum acesta este printre cei mai educați elevi din Centru. Ne-am bucura ca astfel de activități să fie în permanență, sigur în acest fel vom avea rezultate și mai frumoase din partea copiilor.

Educator

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Pentru mai multe detalii privind Programul de Cooperare Elveţiano-Român, vă invităm să vizitaţi http://www.swiss-contribution.ro şi www.swiss-contribution.admin.ch/romania.

 

Împreună dezvoltăm oameni încă din timpul școlii

,,Mă înțeleg mai ușor cu prietenii și comunic mai mult de când particip la activitățile desfășurate de voluntarii Alternative Sociale… ”, sunt cuvintele unei eleve, beneficiară a proiectului «Împreună pentru copii».

 

Activitățile de dezvoltare a abilităților de viață independentă desfășurate de către specialiștii Alternative Sociale continuă și în al doilea semestru la cele două Centre ale Școlilor Gimnaziale ,,Ion Simionescu” şi ,,Alecu Russo” din Iaşi la care participă alți 38 de copii separați sau care se află în risc de separare de părinți.

Beneficiarii, elevi ai celor două școli sunt încântați de aceste întâlniri cu voluntarii, în urma cărora au dobândit cunoștințe ce le vor fi folositoare pe parcursul vieții.

.

Activitățile la care particip mi se par foarte interesante, distractive și folositoare. Mi-au plăcut  jocurile ,,capcană pentru furioși”, ,,salata de fructe”, ,,scaunele muzicale” și cel mai mult ,,tabăra părinților și tabăra copiilor” întrucât îmi amintesc de părinții mei, de vremurile în care eram împreună. Am învățat că este bine să îți faci temele și să ai timp și pentru a ieși afară  la joacă. De când vin la Centru, mă înțeleg mai ușor cu prietenii și comunic mai mult. Sper că ce am învățat aici mă va ajuta să mă împac și cu tata, deoarece suntem un pic certați.

Ana

Beneficiar al proiectului

10 voluntari ai Asociației Alternative Sociale merg săptămânal în cele două Centre unde desfășoară activitățile prevăzute în program. Cristina Popescu este unul dintre voluntari și spune că a observat îmbunătățiri la copiii cu care lucrează încă de la a doua întâlnire.

.

Acest program pentru  mine a reprezentat încă de la început oportunitatea de a mă redescoperi, de a învăța de la cei mai sinceri învățători, copiii. Fiecare activitate a fost asemenea unei ,,cutii a surprizelor”, iar rezultatele nu au întârziat să apară la elevi. Împreună cu celelalte voluntare am încercat, prin joc, să le oferim informații cu privire la diverse teme de interes: cunoașterea de sine, soluționarea conflictelor, relația cu părinții, iar ei în schimb mi-au oferit cele mai frumoase lecții despre viață. Toată această perioadă în care am fost voluntară în cadrul programului o consider o reconfirmare a faptului că pentru a reuși este nevoie să simți și să crezi în ce faci. Participând la aceste activități m-am redefinit ca om și viitor profesionist.

Cristina Popescu

Voluntar

În cadrul proiectului ,,Împreună pentru copii” au fost desfășurate activități de dezvoltare a abilităților de viață independentă, fiind aduse în discuție teme precum:  gestionarea emoțiilor, soluționarea conflictelor și comunicarea cu ceilalți. Fiecare activitate a avut drept scop transmiterea de informații clare și concise despre anumite subiecte specifice etapei de vârstă a copiilor și transpunerea informațiilor în situații de viață, folosind jocul.

Întâlnirea a  fost realizată în cadrul obiectivului de dezvoltare organizațională și a creat oportunitatea pentru membrii echipei Alternative Sociale de a se întâlni și discuta despre responsabilitățile acestora. Printre acestea sunt: identificarea dificultăților și celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea activității.

Nicoleta Ungurianu

Asistent social și coordonator proiect, Alternative Sociale

Aceasta activitate se desfășoară în cadrul proiectului „Împreună pentru copii”, finanțat de către Primăria Municipiului Iași, având o valoare totală de 99.016 lei și se derulează  în perioada iulie 2016 – iulie 2017. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului Iași

Copiii din centrele rezidențiale învață să își gestioneze emoțiile

160 de copii din 10 centre rezidențiale din județul Iași, identificați ca manifestând comportamente (pre)delincvente, participă în această perioadă la programul de management al furiei și dezvoltarea comportamentelor prosociale structurat pe 12 ședințe.

Săptămâna aceasta, 20 de copii cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani din Complexul de Servicii „Mihail Sadoveanu” și Complexul de Servicii Comunitare Bucium au participat la ultimele sesiuni din programul de management al furiei „Furia este doar o emoție! Exprim-o într-un mod sănătos!”, conceput de către specialiștii Alternative Sociale pentru lucrul cu copiii din centrele rezidențiale.

Copiii au participat cu entuziasm la activitățile programului, au învățat lucruri noi și folositoare pentru gestionarea propriilor emoții. Singurele probleme pe care le-am resimțit sunt pe de o parte legate de capacitatea copiilor de a menține atenția și pe de altă parte dificultățile de comunicare, însă pe parcursul întâlnirilor acești copii au fost deschiși la comunicare si am putut vedea spre final zâmbete pe chipurile lor. La ultima sesiune copiii si educatorul au menționat că le-au fost de folos informațiile pentru schimbarea atitudinii în relațiile cu ceilalți. Majoritatea beneficiarilor au susținut ca au reușit să își controleze mai bine reacțiile agresive și violente.

Gabriel Acasandrei

Formator și asistent social, Alternative Sociale

Cei 160 de copii au fost selectați cu sprijinul educatorilor și asistenților sociali din centrele rezidențiale, cunoscuți manifestând comportamente antisociale (violență verbală, fizică, absenteism, nerespectarea regulamentului intern). Fiecare grupă este alcătuită din 10 copii repartizați pe categorii de vârstă (10-13 ani / 14-18 ani). Programul de management este susținut de unul dintre educatorii centrului, în prezența unui co-facilitator al asociației Alternative Sociale, la fiecare sesiune.

Prin aplicarea acestui program în centrul în care lucrez, am început să cunosc mult mai bine copiii, am observat câteva îmbunătățiri la fete, și rezultatele continuă să apară. Cei 10 elevi au fost foarte curioși chiar de la prima întâlnire, au mai existat și momente tensionante când și-au dat seama de o anumită vină sau o cauză nerezolvată, însă spre finalul ședințelor, am văzut mai multă implicare și comunicare.

Teodora Bejan

Educator , Complexul de servicii «Mihail Sadoveanu», Pașcani

După cele 12 ședințe de lucru cu beneficiarii, programul de management al furiei va fi evaluat prin aplicarea unor chestionare inițiale și finale copiilor și prin organizarea unui focus grup cu specialiști participanți la cursul de formare.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Pentru mai multe detalii privind Programul de Cooperare Elveţiano-Român, vă invităm să vizitaţi http://www.swiss-contribution.ro şi www.swiss-contribution.admin.ch/romania.

Împreună putem reuși să oferim suport copiilor

40 de copii separați sau care se află în risc de separare de părinți, de la Școlile Gimnaziale ,,Ion Simionescu” şi ,,Alecu Russo” din Iaşi, participă din această lună la activități de dezvoltare a abilităților de viață independentă. Astfel, săptămânal, voluntarii și profesorii voluntari se întâlnesc în Centrele de Tineret din cele două școli cu elevii și desfășoară activități.

Încă de la începutul proiectului am identificat aproximativ 200 de copii separați sau care se află în risc de separare de părinți, din cadrul celor două școli partenere, iar până acum 40 dintre aceștia au participat efectiv la activitățile de dezvoltare a abilităților de viață independentă. Scopul acestor activități este de a preveni problemele de: adaptare socială, culturală, școlară, comportament și pentru a putea facilita reintegrarea acestor copii în grupuri de egali.

Nicoleta Ungurianu

Asistent social și coordonator proiect. , Asociația Alternative Sociale

Unul dintre voluntarii care susțin aceste activități este Lavinia Baciu care spune că e important să te implici în astfel de proiecte.

Sunt încântată că pot participa la aceste activități cu elevii, în calitate de voluntar. Îmi place ceea ce fac și cred că mă ajuta atât pe plan personal cât și în carieră. Timpul petrecut cu ei este foarte plăcut și mă bucur când văd că se implică  activ în discuții și în jocurile pe care le desfășurăm în Centrele de Tineret. Am constat că sunt necesare astfel de activități dedicate acestei categorii de copii, întrucât o bună parte dintre aceștia se autoizolează din cercul de prieteni și au dificultăți în exprimarea emoțiilor.

Lavinia Baciu

Voluntar, Asociația Alternative Sociale

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Împreună pentru copii”, finanțat de către Primăria Municipiului Iași, având o valoare totală de 99.016 lei și se desfășoară  pe o perioadă de 12 luni.

„Furia este o simplă emoție, e normală, trebuie doar să o acceptăm și să o controlăm…”, Teodora Bejan, educator

164 de educatori și asistenți sociali din 10 centre rezidențiale din județul Iași sunt formați în perioada septembrie-noiembrie, de către specialiștii Alternative Sociale, pe baza unui program de lucru cu copiii cu comportamente antisociale. Activitatea face parte din cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” implementat în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.

Aceste seminarii de formare au la bază programul „Furia este doar o emoție! Exprim-o într-un mod sănătos!”, un program educativ conceput de către specialiștii Alternative Sociale pentru lucrul cu copiii din centrele rezidențiale. În această săptămână s-a încheiat cel de-al patrulea curs dintr-o serie de opt.

În primă fază, participanții sunt neîncrezători, sceptici în aplicarea tehnicilor, însă pe parcursul seminarului, aceștia s-au arătat implicați și dornici de a pune în practică ce au învățat. Unii dintre aceștia ne-au mărturisit că nu au pregătire pe managementul furiei dar sunt interesați să acumuleze noi cunoștințe  și, mai ales, tehnici si metode de lucru pentru a le aplica, adică exact ceea ce oferă acest seminar de formare.

Nicoleta Ungurianu

Formator și asistent social, Alternative Sociale

Până acum, cei 83 de educatori și asistenții sociali care au fost prezenți la formări s-au arătat încântați de aceste cursuri și spun că nu au mai fost instruiți în lucrul cu copiii care se afla în centrele rezidențiale.

Mi s-a părut foarte interesant și extrem de necesar tot seminarul, dar în mod special jocul de rol, iar noi ca adulți eram duși de val și chiar uneori nu ne puteam controla emoțiile. Furia este o simplă emoție, e normală, trebuie doar să o acceptăm și să o controlăm. Este singurul seminar de acest fel la care am participat, de când sunt angajată în cadrul centrului,  iar ceea ce mă bucură este faptul ca putem să-l punem în practică. Sunt convinsă că programul va avea rezultate pozitive la finalul aplicării.

Teodora Bejan

Educator, Complexul de servicii Mihail Sadoveanu, Pașcani

După finalizarea celor 8 sesiuni de formare, 160 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din zece centre rezidențiale ale DGAPSC Iași, identificați ca manifestând comportamente (pre)delincvente, vor participa la programul de management al furiei și dezvoltarea comportamentelor prosociale structurat pe 12 ședințe.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități prosociale” co-finanţat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Pentru mai multe detalii privind Programul de Cooperare Elveţiano-Român, vă invităm să vizitaţi http://www.swiss-contribution.ro şi www.swiss-contribution.admin.ch/romania.