Răspunsul este unul afirmativ, chiar dacă soluția nu este una facilă. Dezvoltarea de abilități care să permită unui copil furios să se calmeze este posibilă, dacă deții metoda potrivită. Efectele eliminării comportamentului de furie privesc atât copilul, care va deveni mai stăpân pe sine și mai agreabil pentru cei din jur, cât și familia lui, care va fi mai liniștită.

Iată câteva comportamente care pot semnala faptul că un copil are probleme cu furia (Borba, 2009):

  • Izbucniri frecvente de mânie generate chiar și de aspecte nesemnificative/minore;
  • Nu este capabil să explice sentimentele pe care le are atunci când este supărat;
  • Când este frustrat sau supărat are probleme în a se calma, uneori ajungând până la hiperventilare;
  • Apelează des la utilizarea agresiunii fizice (lovirea, bătaia, scuiparea, înjuratul, crize de tantrum etc);
  • Nu-i pasă de sentimentele oamenilor sau de ceea ce simt animalele;
  • Nu-și asumă responsabilitatea pentru agresarea altora; îi învinovățește pe ceilalți;
  • Este nevoie să i se reamintească, să fie convins sau mustrat ca să-și controleze comportamentul;
  • Este imprudent;
  • Este foarte supărat și tăcut (ține în el sentimentele);
  • Conținutul comunicării (vorbitul, scrisul sau desenele) au mesaje violente;

IMPORTANT PENTRU SPECIALIȘTI: Apariția izbucnirilor de furie la copii doar atunci când interacționează cu membrii familiei poate fi o problemă de relație și nu o problemă cu furia. Problema de relație este generată de un stil nesănătos (inconsecvent etc.) de disciplinare, modalitățile de interacționare sau deficiențe de comunicare pe care părintele și nu copilul ar trebui să și le schimbe.

Comandă aici lucrarea „Managementul furiei pentru (pre)adolescenți. Program psihoeducativ de grup”, destinată psihologilor, psihopedagogilor, asistenților sociali, educatorilor ș.a. Este indicat ca cei care utilizează programul să fi urmat un curs de consiliere în timpul facultății sau o școală de formare în consiliere.

en_GB
ro_RO
ru_RU